Nu trebuie să se repete anul 2015. Asta susțin politicienii din întreaga Uniune Europeană în timp ce urmăresc dezastrul umaniar care se desfășoară în Afganistan – un semn sigur pentru o nouă criză a migrației în masă.
Acești politicieni includ candidați pentru funcția de cancelar al Germaniei, cancelarul austriac Sebastian Kurz – care a exclus deja acceptarea oricăror refugiați din Afganistan – sau președintele francez Emmanuel Macron cerând un „răspuns solid” la orice nou aflux de migranți.
Se adaugă liderii Poloniei și Lituaniei, care construiesc acum garduri fizice la granițele lor cu Belarus pentru a ține departe refugiații. Alexandr Lukașenco este ținta sancțiunilor UE. Ca răzbunare – sau șantaj – el a “importat” migranți din Irak, inclusiv afgani, oameni ținuți ca niște vite la granițele UE.
Nu e singurul: președintele turc Recep Tayyip Erdogan, în ciuda încheierii unui acord cu UE în 2016, care îl obligă să împiedice refugiații să treacă în Grecia, amenință să provoace valuri migratoare către UE ori de câte ori intră într-un conflict cu Bruxelles, Berlin, Paris sau Atena.
Lukașenko și Erdogan știu că migrația este o bombă geopolitică și, astfel, o pot detona împotriva UE.
Sistemul Dublin nu face față
Aceasta este moștenirea anului 2015, când aproximativ un milion de bărbați, femei și copii – în principal sirieni, irakieni și afgani au fugit în Europa în decursul unui an.
Un lucru pe care în mod evident „2015” nu l-a făcut este să motiveze UE să își reformeze în mod semnificativ regimul de migrație, notează Bloomberg.
Acestă situație se bazează în mare parte pe „sistemul Dublin” disfuncțional, în care refugiații pot solicita azil doar – cel puțin oficial – în prima țară a UE în care intră fizic.
În prezent, Spania, Italia, Malta Grecia, Letonia, Lituania și Polonia sunt țări aflate sub presiune: liderii lor se confruntă cu o decizie incomodă între acceptarea migranților sau a-i împinge înapoi violent, așa cum a făcut Grecia în Marea Egee.
Cei 27 de membri ai blocului european nu au căzut de acord în privința aprobării unui număr de migranți proportional cu populația și economiile lor, iar unele state se opun la perspectiva vreunui contingent.
“Uniunea Europeană nu mai poate gestiona încă o criză cum a fost cea provocată de valul migrator din 2015 şi trebuie să acţioneze pentru a opri cât mai mulţi afgani să-şi părăsească ţara aflată în conflict”, a declarat recent ministrul grec al migraţiei, Notis Mitarachi.
Chiar dacă UE caută să împiedice încă 2021 să devină un alt 2015 migrator, războaiele vor continua să aducă refugiați pe continent, migrația este un fenomen care va reapărea etern și, spre desosebire de SUA, Europa nu are politici la îndemână ca să-i oprească.