O altă lecție a blocării Canalului Suez: Navele portcontainer, o teroare pentru mediul marin

Uriașele cargouri care transportă containere de mărimea unui camion, cum este Ever Given, care a blocat Canalul Suez timp de aproape o săptămână, poluează feroce aerul, mările și aduc grave prejudicii faunei și florei marine.

Evergreen este compania taiwaneză care exploatează monstrul de 400 de metri lungime care a blocat Suezul. În realitate, nu există nimic verde în necazurile pe care le provoacă acești giganți ai consumerismului, la fel de mari ca și capacitățile lor de transport.

La 29 martie, după zile de angoase, autoritățile maritime au anunțat victorios eliberarea navei Ever Given, reluarea traficului pe Canalul Suez, restabilirea prețului petrolului, etc.

Eșuarea navei Ever Given a fost pusă pe seama unui vânt puternic, ceea pare uimitor ținând cont de greutatea navei: 220.000 de tone. Chiar și așa, denunță activiștii de mediu, nu este normal ca niște pale de vânt să pună în pericol rute economice cruciale și să amenințe cu paralizia întregi lanțuri de aprovizionare.

Nu este normal, în egală măsură, denunță aceștia, ca astfel de nave să aibă un impact atât de mare asupra faunei și florei maritime.

Trebuie spus că aceste nave portcontainer sunt din ce în ce mai mari și mai numeroase. Dimensiunile lor le fac, de fapt, să intre la limită prin canale precum Suez sau Panama.

Criza Covid-19 a accelerat transportul maritim

Aproape 90.000 de nave comerciale străbat oceanele lumii pe tot parcursul anului: cargouri, portcontainere, petroliere, gaziere, feriboturi și pacheboturi.

Aproximativ 80% din mărfurile lumii sunt transportate pe mare, adică puțin peste 10 miliarde de tone de mărfuri în fiecare an. Piața transportului maritim se descurcă minunat: în fiecare an, înregistrează o creștere de la 3 la 4%. „Criza Covid-19 a contribuit, de asemenea, la dezvoltarea sa odată cu încetarea transportului aerian”, a declarat pentru France 24 Antidia Citores, purtător de cuvânt al Surfrider Foudation Europe.

Emisii atmosferice și apă de balast

ONG-urile de mediu sunt categorice dar nu se aud de la înălțimea vapoarelor: necazurile provocate de acceste nave uriașe sunt devastatoare. Începând cu emisiile atmosferice pe care le degajă. Desigur, din ce în ce mai puține nave portcontainere folosesc drept combustibil păcură grea, așa cum se întâmplă cu alte navei mai vechi.

„Cu toate acestea, forța de propulsie a acestor nave este de așa natură încât emite tone de emisii de sulf, azot și carbon”, specifică Antidia Citores. Potrivit unui renumit expert german, Axel Friedrich, o navă portcontainer mare eliberează la fel de multe particule fine ca un milion de mașini.

În Marsilia, „se estimează că 10-20% din particulele în suspensie din oraș provin din activitatea vapoarelor”, sugerează Dominique Robin, directorul asociației de supraveghere a aerului Air Paca.

La problema combustibilului se adaugă și cea a apei de balast. Pentru a rămâne stabilă, o navă portcontainer, a cărei marfă este uneori depozitată foarte sus, are un fund dublu umplut adesea cu apă de mare pentru a contrabalansa greutatea în înălțime.

Prin pomparea apei dintr-un port și aruncarea acesteia în alt port, la mii de kilometri distanță, microorganismele marine sunt, de asemenea, deplasate din zona lor endemică. „Astfel navele importă specii invazive în tancurile lor care vor ataca ecosistemele”, afirmă Antidia Citores.

Lacul Saint-Laurent din Canada, invadat de midia zebră, este un exemplu edificator.spune Surfrider. Lacul Saint-Laurent din Canada, invadat de midia zebră, specie invazivă, este un exemplu edificator.

Containere la apă

„Apele internaționale sunt un adevărat vest sălbatic”, spune Ludovic Lefevre, referent științific și voluntar la Sea Shepherd France. „Dacă zonele costiere sunt relativ bine controlate de autoritățile maritime, este foarte dificilă controlarea curățirii și degazării tancurilor acestor nave în spații unde sunt greu de detectat de către sateliți”.

În egală măsură, din varii motive, numeroase containere de pe aceste nave cad în mare. „În fiecare an, mii din aceste cutii de depozitare plutesc și apoi se scufundă pe fundul oceanelor fără a exista vreun naufragiu. Aceste accidente, care sunt foarte dese, sunt extrem de poluante”, insistă Antidia Citores.

Când nava Grande America a naufragiat în Golful Biscaya, în 12 martie 2019, la 300 de km de coastele franceze, prefectura maritimă a Atlanticului a detaliat conținutul containerelor pe care le transporta nava. Grande America transporta peste 2100 de vehicule și sute de tone de substanțe periculoase, între care 720 de tone de acid clorhidric, 85 de tone de hidrogen sulfurat de sodiu, 82 de tone de acid sulfuric, 62 de tone de soluție de rășină, 25 de tone de protioconazol (un fungicid), 16 de tone de white-spirit, printre alte substanțe chimice.

„În acest caz specific, lista a fost comunicată, dar câte containere au căzut în apă despre care nu știm nimic?”, se întreabă Ludovic Lefevre. „Mai mult decât atât, acumularea acestor containere este dăunătoare”.

Cetaceele, lovite mortal de coloșii de otel

Navele portcontainere au, de asemenea, un efect grav asupra animalelor marine. În fiecare an, zeci de cetacee sunt ucise după coliziuni ale acestora cu nave. În Marea Mediterană, în Sanctuarul Pelagos, unde este concentrată o mare parte a cetaceelor, navele parcurg mai mult de 18,5 milioane de kilometri. În mod logic, riscul coliziunilor este foarte important acolo. „Este chiar principala cauză de deces accidental la cetacee. Este foarte dăunător atunci când știm că aceste mamifere au rate de reproducere foarte mici”, afirmă Lefevre.

În ultimii ani, „navele au fost echipate cu camere de supraveghere pentru a vedea cetacee, în special în această zonă a Sanctuarului Pelagos”, spune Antidia Citores, „dar aceste dispozitive de detectare ă permit doar vizualizarea lor, nu și evitarea”.

Poluare sonoră

Dacă nu toate cetaceele sunt lovite de nave, există și un alt factor de perturbare: zgomotul motoarelor. Frecvențele joase emise de propulsia navelor-container au consecințe nocive asupra comportamentului acestor mamifere marine.

„Numeroase studii au arătat că agitația permanentă a navelor a provocat modificări ale reproducerii, fluxurilor migratoare, comunicării și a cauzat cazuri de surditate”, explică Antidia Citores.

Pentru a vă face o idee despre amploarea fenomenului, există o mulțime de comparații. „Un raport privind impactul sonor în Canalul Mânecii și Marea Nordului, între Cherbourg și Rotterdam, unde transportul maritim este intens, a dezvăluit că sunetul care se propagă în zonă era echivalent cu cel al unei discoteci”, indică Ludovic Lefevre, scrie France 24. Alții susțin că frecvențele joase ale containerelor produc de 100 de ori mai mult zgomot decât un motor de avion.

Chinurile Mioriței pe Suez

Nu în ultimul rând se trag semnale de alarmă cu privire la starea animalelor care sunt transportate pe mare. Când Canalul Suez a fost blocat, mai multe asociații au denunțat lipsa de hrană și condițiile în care erau ținute animalele, în special oi provenind din România.

În cele din urmă, rutele maritime și infrastructurile utilizate de acești uriași ai mării ridică, de asemenea, probleme. În urmă cu trei ani, Canalul Suez a fost dublat pentru a crește traficul și pentru a facilita navigația navelor portcontainere. Această extindere a schimbat curenții marini, a modificat nivelul apei, a scăzut nivelul Nilului și a adus specii invazive.

Rămâne dezmembrarea navelor. Navele containere au o durată medie de viață de 20 de ani. Apoi, acestea trebuie dezmembrate și aceste operațiuni sunt, de asemenea, foarte poluante. Ele nu se fac, firește, în țări occidentale, ci deseori pe plaje din India, Pakistan și Bangladesh, în condiții de mediu și umane deplorabile.