Noul hub de gaze rusești la porțile UE. Gazprom: Se vor găsi cumpărători

Planul președintelui Vladimir Putin de a face din Turcia un hub pentru gazul rusesc ar putea, în teorie, să permită Moscovei să își mascheze exporturile, cu combustibil provenind din alte surse, dar acest lucru ar putea să nu fie suficient pentru a-i convinge pe europeni să cumpere, au declarat analiști și surse. Totuși, unii cred că se vor găsi cumpărători.

Rusia furniza 40% din piața de gaz a Uniunii Europene până când Moscova a trimis, la 24 februarie, zeci de mii de soldați în Ucraina în ceea ce numește o „operațiune militară special”.

Cine ar putea cumpăra?

De atunci, Occidentul a introdus sancțiuni radicale împotriva Rusiei, inclusiv asupra petrolului, și-a redus achizițiile de combustibili de proveniență rusească și a căutat alternative. După ce exploziile – a căror cauză este în curs de investigare – au avariat sistemul de gazoducte Nord Stream 1 și 2, sub Marea Baltică, Putin a propus, în octombrie, înființarea unui hub de gaze în Turcia, bazându-se pe o rută sudică pentru exporturi.

Fără a fi specific, Putin a spus că un hub ar putea fi înființat în Turcia relativ repede și a prezis că clienții din Europa vor dori să semneze contracte de furnizare.Până în prezent nu au existat angajamente publice în acest sens, iar analiștii spun că ar fi nevoie de investiții și de timp.

„Are Europa nevoie de acest proiect, având în vedere hotărârea țărilor UE de a renunța la gazul rusesc în viitorul apropiat?”, a întrebat Alexei Gromov, de la Fundația Institutul pentru Energie și Finanțe, cu sediul la Moscova. El a mai spus că ar fi imposibil de reconfigurat fluxurile de gaze în cadrul Uniunii Europene, deoarece nu există legături existente care să se conecteze la hub-ul propus din nord-vestul Europei, care obișnuia să primească gaze prin Nord Stream 1.

Cu toate acestea, capacitatea de gaze și de conducte este disponibilă. Exporturile Rusiei către Europa au scăzut cu 43,4% în acest an, iar gazoductul TurkStream către Turcia funcționează cu mult sub capacitatea sa anuală de 31,5 miliarde de metri cubi.

Zongqiang Luo, analist senior la Rystad Energy, a estimat că aproximativ 60% din capacitatea gazoductului a fost nefolosită în urma exporturilor din acest an de aproximativ 10,6 miliarde de metri cubi de gaze până la 21 noiembrie.

Luo a estimat că va dura cel puțin trei-patru ani pentru a construi noua infrastructură costisitoare necesară. „Chiar dacă ar putea fi construită o nouă conductă, atunci cine va cumpăra acel gaz?”, a întrebat el, scrie Euractiv.

„Nu va fi gaz rusesc, ci gaz din hub”

Alții cred că se vor găsi cumpărători. O sursă din cadrul gigantului rus Gazprom, exportator de gaze prin conducte, a declarat că este de părere că hub-ul va facilita vânzările. „Nu va fi gaz rusesc, ci gaz din hub”, a declarat sursa, care nu a dorit să fie numită din cauza sensibilității subiectului.

O sursă comercială din Europa a declarat că China, care a depășit Japonia pentru a deveni principalul importator mondial de gaz natural lichefiat (GNL) în 2021, revinde deja GNL rusesc, care nu a fost etichetat ca fiind „fabricat în Rusia”. Mai precis, este posibil ca cumpărătorilor din sudul și estul Europei să nu le pese de unde provine GNL-ul.

Observând că Europa nu a impus un embargou asupra gazului rusesc, spre deosebire de petrol, Alexander Griaznov, director la S&P Global Ratings, a declarat că Europa ar putea fi dispusă să cumpere de la Moscova prin intermediul unor mediatori. „Este puțin probabil ca Europa să dorească să încheie contracte directe cu Federația Rusă, iar cumpărarea pe piața spot din Turcia va fi acceptabilă din punct de vedere politic”, a spus el, adăugând totodată că ar fi nevoie de timp și bani pentru a înființa hub-ul.

Alexei Grivach, de la Fondul Național de Securitate Energetică cu sediul la Moscova, a declarat că hub-ul prezintă oportunități comerciale. „Dacă hub-ul va începe să funcționeze, se vor deschide posibilități uriașe pentru tot felul de operațiuni de schimb”, a spus el.

Legăturile turco-azere

Putin și președintele turc Recep Tayyip Erdogan au stabilit relații strânse în ultimii ani, în ciuda unui trecut zbuciumat, marcat de asasinarea ambasadorului rus Andrei Karlov la Ankara în 2016 și de doborârea de către Turcia a unui avion rusesc aflat în misiune în Siria, cu un an mai devreme. Turcia a declarat că ar fi posibilă și includerea în hub-ul propus a gazoductului Trans Anatolian Natural Gas Pipeline (TANAP), care transportă gaze naturale azere până la granița turcă.

Luna trecută, Turcia și Azerbaidjan au convenit să dubleze „pe termen scurt” capacitatea gazoductului, de la 16 miliarde de metri cubi în prezent, iar la 23 noiembrie, șefii Gazprom și ai companiei energetice azere de stat Socar, Alexei Miller și Rovshan Najaf, s-au întâlnit la Moscova. Nici Gazprom și nici Socar nu au oferit detalii despre întâlnire, dar luna aceasta Rusia a acceptat să furnizeze Azerbaidjanului un milliard de metric cubi de gaze în cadrul unui nou contract pe termen scurt.

Contractul „a stârnit unele îngrijorări din partea pieței” cu privire la un posibil acord de schimb de gaze cu Rusia pentru a exporta mai mult gaz în Europa, a declarat Luo. Prin propunerea privind hub-ul de gaz turcesc, Rusia a revenit la o idee de lungă durată de a adăuga două linii la gazoductul TurkStream existent pentru a-și dubla capacitatea anuală la 63 de miliarde de metri cubi.

Aceasta corespunde exact volumelor combinate pe care Rusia le-a vândut prin diverse rute către Austria, Bulgaria, Ungaria, Italia, Serbia, Slovenia și Turcia în 2020, potrivit datelor Gazprom. Rusia livrează gaze prin conducte către Europa, în principal prin Ucraina, la o rată de peste 40 de milioane de metri cubi pe zi, mai puțin de jumătate din cantitatea pe care obișnuia să o vândă către Uniunea Europeană.

De asemenea, livrează gaze în sudul și estul Europei, inclusiv în Ungaria, prin intermediul TurkStream. Actualul gazoduct TurkStream a costat 3,2 miliarde de dolari, iar gazoductul Nord Stream 2, care nu a lansat și care trece prin Marea Baltică, a necesitat alte 11 miliarde de dolari împărțite între Gazprom și partenerii săi occidentali.

Nici Gazprom, nici Kremlinul nu au furnizat o estimare a costurilor pentru ideea de hub gazier turcesc. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a refuzat să comenteze săptămâna aceasta când a fost întrebat de Reuters, în cadrul unei conferințe telefonice zilnice, cum ar putea fi folosit gazul azer în hub. Gazprom și Socar nu au răspuns la solicitările Reuters pentru comentarii.