Noul drog al productivității muncii. Care este „Viagra” performanței

Executivi, directori artistici, șefi de companii, mulți astăzi laudă beneficiile acestui drog halucinogen, totuși interzis.

În ultimii ani, LSD-ul a devenit o tendință a drogurilor în rândul populației tinere active. Această modă, care a apărut în prestigioasa Silicon Valley din SUA, este acum o adevărată rutină pentru persoanele muncitoare ambițioase.

Achiziționat pe piața neagră și consumat în doze de 6 până la 25 micrograme, LSD este considerat astăzi a fi sursa succesului social, dar mai ales profesional. Mărturii despre productivitate crescută, concentrare îmbunătățită, creativitate crescută, dispoziție pozitivă, nu lipsesc. Acest drog ar fi un dopant miraculos.

Cultul performanței

În aprilie 2021, Justin Zhu, o mare personalitate din Silicon Valley, șeful unei platforme de marketing a cărei cifră de afaceri depășește 2 miliarde de dolari, s-a trezit în centrul unui scandal după ce a consumat la locul de muncă o microdoză de dietilamidă a acidului lisergic, drog psihotrop mai cunoscut prin abrevierea de LSD. Demis imediat, el s-a apărat spunând că microconsumul de LSD i-a permis, potrivit lui, o „performanță” mai bună la muncă.

Ca Justin Zhu, mulți consumă astăzi LSD sub formă de microdoze, sau aproximativ 10% dintr-o doză normală. Responsabili financiari, directorii din domeniul sănătății, șefi de companii … toți spun că au mai mult succes în viața lor profesională datorită acestui mic ajutor care nu este lipsit de riscuri.

În plus față de efectele asupra performanței la locul de muncă, se crede că LSD are un impact real asupra stării de spirit a utilizatorului, permițându-i astfel să își gestioneze mai bine relațiile cu ceilalți

Doze asumate, doze promovate

Dacă acest drog psihotrop a făcut obiectul mai multor studii științifice , în special în lupta împotriva depresiei și anxietății, pentru moment, nu există studii care să confirme că LSD-ul este cu adevărat benefic pentru tratarea anumitor stări psihologice sau emoționale la ființele umane.

Pe de altă parte, popularitatea sa în creștere se datorează cu siguranță multor vedete care nu-și mai ascund consumul și chiar îl promovează. Acesta este cazul romancierei Ayelet Waldman sau psihologului James Fadiman, ale căror cărți respective pe această temă au contribuit în mare măsură la întărirea acestei mode în Statele Unite, scrie Slate.

În ciuda tuturor, LSD rămâne un drog interzis de majoritatea țărilor din lume și din motive întemeiate: consumul său nu este lipsit de riscuri pentru sănătatea mintală. Deși s-a dovedit că LSD nu provoacă dependență fizică, acesta poate avea repercusiuni grave asupra creierului utilizatorului. Pentru unii, tulburări obsesiv-compulsive, paranoia, fobii, psihoze etc. Pentru alții, flashback-uri care aruncă individul înapoi sub efectele medicamentului, chiar și la ani după consumul acestuia. Cu toate acestea, în ciuda posibilelor efecte secundare grave și avertismentelor din partea comunității medicale, nimic nu pare să împiedice lucrătorii în căutarea succesului prin consumul microdozat de LSD.

Dependența psihologică

Pentru Christèle Albaret, psihosociolog și fondatorul unei clinici de psihologie online, situația este complexă: „Această cursă pentru succes cu orice preț pentru sănătate este un fenomen îngrijorător, născut, fără îndoială, din funcționarea societății noastre. Companiile trebuie să nu se mai mintă reciproc cu privire la rezultatele scontate. O persoană nu este capabilă să fie în mod constant eficientă sau într-un efort constant de supraproductivitate. Această presiune nu este suportabilă pentru unii muncitori și așa ajung să intre în cercul vicios al acestui micro-consum obișnuit. Ei iau o microdoză pentru că știu că sunt mai buni sub LSD, așa că continuă, unele zilnic, să obțină onoruri sau bonusuri, negând în același timp consecințele reale ale consumului”.

Dependența există: „Se spune adesea că LSD nu te face dependent. E greșit. Dependența psihologică există. Microdozele pot duce la convingerea greșită că această doză este un fel de viagra de performanță, la fel ca un simplu drog dopant, fără riscuri reale. Cu toate acestea, orice drog cauzează eliberarea anormală de dopamină în creier și, prin urmare, ocolește modelul natural de recompensă. Consecințele sunt grave”.