Noile sancțiuni împotriva petrolului rusesc. Anunțul OPEC, înaintea întrării lor în vigoare

Țările producătoare de petrol din Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) și-au menținut, duminică, cotele de producție, într-un climat foarte incert, în ajunul intrării în vigoare a noilor sancțiuni care vizează țițeiul rusesc.

Reprezentanții celor 13 membri ai OPEC, în frunte cu Arabia Saudită, și cei zece aliați ai acestora, în frunte cu Rusia, au convenit să mențină cursul decis în octombrie de reducere cu două milioane de barili pe zi până la sfârșitul anului 2023, au declarat doi participanți la reuniune.

Embargoul UE și plafonarea prețurilor la țițeiul rusesc

O declarație a OPEC+ a confirmat menținerea deciziei anterioare, care a fost luată pentru a susține prețurile și care a stârnit furia Casei Albe, dornică să reducă prețurile la pompă.

De atunci, prețurile celor două repere mondiale ale aurului negru au pierdut teren și se situează acum între 80 și 85 de dolari, departe de vârfurile de peste 130 de dolari atinse în martie, după începerea invaziei din Ucraina. „Acest lucru, în retrospectivă, ne validează strategia”, a declarat cartelul. „A fost o măsură corectă pentru a stabiliza piețele”, susține OPEC.

Următoarea reuniune a fost stabilită pentru 4 iunie 2023, dar grupul s-a declarat pregătit să se reunească „în orice moment” până atunci pentru a lua „măsuri suplimentare immediate”, dacă este necesar.

Decizia, anticipată pe scară largă, a fost luată după o reuniune rapidă prin videoconferință, OPEC revenind la obiceiurile sale stabilite în timpul pandemiei Covid-19 după o reuniune excepțională la începutul lunii octombrie la Viena, sediul cartelului.

Statu-quo-ul este justificat în special de „incertitudinea privind impactul asupra producției rusești de țiței” al noului pachet de sancțiuni, a comentat Giovanni Stauvono, analist la UBS.

Rusia se revoltă din cauza plafonării prețului la petrolul său pe care Uniunea Europeană, G7 și Australia intenționează să o pună în aplicare luni „sau foarte curând după aceea”.

Tot atunci începe și embargoul impus de UE asupra țițeiului rusesc transportat pe cale maritimă, ceea ce înseamnă că două treimi din achizițiile sale de la Moscova vor fi sistate, scrie Boursorama. Scopul acestor măsuri este de a priva Moscova de mijloacele de a-și finanța războiul din Ucraina.

Prețul barilului de țiței (Ural) se situează în prezent în jurul valorii de 65 de dolari, abia peste plafonul de 60 de dolari, ceea ce implică un efect limitat pe termen scurt. Însă Kremlinul a avertizat că nu va mai furniza petrol țărilor care adoptă acest mecanism.

Acest lucru pune unele națiuni „într-o poziție foarte incomodă: să aleagă între a pierde accesul la țițeiul rusesc ieftin sau să se expună sancțiunilor G7”, spune Craig Erlam, analist la Oanda.

Prețuri în bernă

Un alt element care a jucat în decizia Opec+, potrivit expertului de la UBS, „o anumită relaxare” a restricțiilor sanitare stricte din China, de natură să atenueze îngrijorările pieței.

Cererea acestei țări, care este primul importator de țiței din lume, este analizată cu atenție de investitori, iar cel mai mic semn de încetinire a economiei sau de reapariție a epidemiilor are un impact direct asupra prețurilor.

În acest context sumbru și în contextul temerilor legate de o recesiune globală, țițeiul Brent din Marea Nordului și echivalentul său american, WTI, au scăzut cu aproximativ 8% de la ultima reuniune a alianței, la începutul lunii octombrie.

Dacă Opec+ a optat duminică pentru prudență, alianța ar putea în lunile următoare „să adopte o poziție mai agresivă”, într-un avertisment adresat Occidentului, care se agită împotriva cartelului prin reglementarea prețurilor, a estimat Edoardo Campanella, analist la UniCredit.

Acest lucru ar putea „agrava criza energetică globală”, a avertizat el. Și ar putea înfuria Washingtonul, ale cărui eforturi diplomatice pentru a determina Riadul să reducă prețurile au eșuat.