AcasăȘTIRI EXTERNENATO își plasează în alertă trupele staționate în fostele state sovietice

NATO își plasează în alertă trupele staționate în fostele state sovietice

Criza de la granița ruso-ucraineană devine, pe zi ce trece, o chestiune de strategie geopolitică pusă la cale de Vladimir Putin. Șahul pe care liderul de la Kremlin l-a dat Alianței a primit un răspuns ferm din partea organizației nord-atlantice: trupele comasate în fostele state sovietice sunt acum inspectate și verificate la sânge, iar soldații, anunțați că în orice moment poate izbucni un conflict armat cu Federația Rusă.

Așadar, Moscova a mutat pe tabla de șah, numai că reacția NATO se dovedește a nu fi tocmai răspunsul pe care îl aștepta/ dorea Vladimir Putin.

Germania, poziție de forță

Noul ministru german al Apărării, Christine Lambrecht, a mers duminică în Lituania, acolo unde sunt staționate trupe nemțești, ca parte a prezenței operaționale avansate a NATO. Cu acest prilej, Lambrecht a răspuns cererilor transmise de Federația Rusă, care solicită retragerea batalioanelor NATO din Flacul estic (Polonia, Estonia, Letonia și Lituania).

Christine Lambrecht a declarat că aliații sunt dispuși să discute o serie de cererile înaintate de Rusia, însă nici nu se pune problema de a face asemenea concesii. NATO nu va permite Moscovei să dicteze Alianței sau partenerilor săi în privința strategiei politice adoptate, zice Lambrecht. „Trebuie să vorbim unul cu celălalt, ceea ce înseamnă că discutăm propunerile pe care Rusia le-a prezentat, dar nu se poate ca Rusia să dicteze partenerilor NATO cum se poziționează și acest lucru este ceva ce vom transmite foarte clar”, a spus ministrul Apărării din Germania.

În timpul vizitei, oficialul german a fost însoțit de omologul său, ministrul lituanian al Apărării, Arvydas Anu. La rândul său, și acesta a respins cererile Rusiei, afirmând că Moscova urmărește să-i divizeze pe aliații NATO. „Trebuie să clarificăm faptul că Rusia nu are dreptul să le spună membrilor NATO cum ar trebui să se comporte. Cererile Rusiei sunt inacceptabile. Singurul scop al acestor cereri este împărțirea unității Alianței”, a scris pe Twitter ministrul lituanian al Apărării.

Ce vrea Moscova, ce răspund aliații

Cererile Federației Rusiei au fost înaintate de vicepremierul Serghei Ryabkov. Ele includ retragerea batalioanelor operaționale avansate ale NATO din Polonia, Estonia, Letonia și Lituania și angajamente ferme că Ucraina și Georgia nu vor adera niciodată la Alianța Nord-Atlantică.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a respins cererile făcute de Federația Rusă. În opinia sa, Ucraina și Georgia nu pot fi excluse din planurile NATO, iar Moscova nu are dreptul să decidă cine poate adera la această alianță militară. „Susținem dreptul tuturor țărilor de a-și decide propriul viitor și politica externă fără interferențe din partea altor state. Relația NATO cu Ucraina este o problemă doar pentru Ucraina și cei 30 de aliați NATO. Respingem cu fermitate orice încercare de a diviza securitatea aliaților”, a declarat Stoltenberg.

Într-un interviu pentru agenția Interfax, Serghei Ryabkov a precizat că doleanțele Federației Ruse nu constituie un „ultimatum” dat NATO, însă vicepremierul rus a avertizat că „seriozitatea avertismentului nostru nu trebuie subestimată”.

author avatar
Nicholas Cezar Redactor