Definiția gig economy înseamnă a munci la cerere, oricând și oriunde – o economie de tip sharing cumva nereglementată.
Bruxellesul a dezvăluit un arsenal de măsuri pentru a consolida drepturile lucrătorilor pe platforme digitale precum Uber, Deliveroo sau Bolt, în special prin stabilirea unor criterii la nivelul UE pentru a determina dacă aceștia ar trebui sau nu considerați angajați.
În timp ce milioanele de livratori și șoferi muncesc pentru aceste platforme și sunt tratați implicit ca liber profesioniști, complicându-le accesul la acoperirea socială, proiectul Comisiei Europene, care nu a fost încă aprobat de statele membre și europarlamentari, intenționează să le clarifice statutul.
Instanțele naționale au pronunțat peste o sută de decizii în această chestiune și alte sute sunt în așteptare.Dacă hotărârile, din Spania până în Olanda, i-au recalificat în cea mai mare parte ca angajați pe lucrătorii platformelor de livrări, alte decizii merg în sens invers: un tribunal belgian a demis miercuri câteva zeci de curieri Deliveroo care doreau să fie recunoscuţi drept salariaţi.
În dorinţa de armonizare, Bruxellesul a propus cinci criterii, care, dacă sunt îndeplinite, platformele de livrări nu mai pot să se considere exclusiv aplicaţii din domeniul tehnologiei, ci vor trebui să se comporte ca firmele obişnuite şi să respecte aceleaşi reguli.
Printre aceste criterii se numără în special acelea care iau în calcul dacă o aplicaţie stabileşte nivelul de remunerare pentru muncitorii săi, impune purtarea unei uniforme şi utilizarea anumitor echipamente sau interzice munca pentru alte companii.
Dacă cel puţin două criterii sunt îndeplinite, platforma va fi considerată angajator şi în consecinţă va trebui să respecte obligaţiile din dreptul muncii – salariu minim, timp de lucru, norme de securitate – impuse de legislaţia din ţara respectivă.
Platformele de livrare, profituri uriașe pe spinarea muncitorilor
„De prea mult timp platformele au realizat profituri uriaşe, sustrăgându-se de la obligaţiile lor de bază, pe cheltuiala muncitorilor, în timp ce susţin în mod fals că oferă posibilitatea de alegere”, a avertizat Ludovic Voet, preşedintele Confederaţiei Sindicatelor Europene (CES).
„Aceste platforme joacă un rol crucial în economie. Dar oamenii din centrul modelului lor economic merită condiții decente de muncă, iar propunerile noastre aduc predictibilitate platformelor”, a argumentat vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.
“Consecințe dezastruoase”
Platformele de livrări se opun cu înverșunare oricărei reclasificări, citând un studiu realizat de firma Copenhagen Economics, conform căruia reclasificarea drept salariaţi a celor care muncesc pentru firmele de livrări ar obliga 250.000 de persoane din UE să părăsească acest sector.
Delivery Platforms Europe susține că normele avute în vedere de Bruxelles vor fi mult prea vagi, ceea ce ar antrena noi proceduri judiciare cu „consecinţe dezastruoase pentru muncitori, restaurante şi economie în sens larg”.
Propunerea Comisiei va fi negociată cu Parlamentul European şi cele 27 de state membre.