AcasăȘTIRI EXTERNEMotivele penuriei globale de mărfuri

Motivele penuriei globale de mărfuri

În întreaga lume, companiile se confruntă cu o lipsă de materii prime și componente pentru a satisface cererea. Iată de ce.

Nu numai prețurile gazelor și energiei electrice sunt în creștere. Cresc și cheltuielile multor componente esențiale pentru liniile de producție din întreaga lume.

Vorbim de penurie atunci când există o lipsă parțială sau totală de alimente sau bunuri, la scara unui teritoriu sau a unui grup de oameni.

Din punct de vedere economic, deficitul se referă la momentul în care cererea pentru o marfă este mai mare decât oferta. Există cauze variate – climatice (recolta slabă), politice (situație de război, blocaj), economice (producție insuficientă) –  sau chiar pur speculative.La începutul crizei de sănătate, izolarea a stârnit o frenezie în cumpărarea de hârtie igienică și alte produse, care a fost accentuată de imaginile cu rafturi goale, creând astfel un deficit în supermarketuri.

“După opririle generalizate și succesive ale economiilor naționale în timpul blocărilor din 2020 și 2021, cererea pentru produse fabricate și materii prime a crescut brusc, provocând tensiuni în ceea ce privește oferta”, notează Le Monde.

Lipsurile afectează  acum aproape toate industriile pe o gamă largă de bunuri de larg consum. Componentele economice sunt cele mai căutate astăzi și suferă cele mai mari întârzieri de livrare, dar sunt departe de a fi singurele.

Transportul maritim, mai scump

90% din volumul mărfurilor comercializate în lume revine transportatorilor maritimi.

Amploarea redresării cererii consumatorilor a dus la o lipsă de containere pentru a transporta mărfuri de la locurile lor de producție către principalele centre de consum ale planetei, în principal America de Nord și Europa.

Drept urmare, costul acestor containere a crescut dramatic în ultimele luni, făcând importurile din ce în ce mai scumpe. Lucru dovedit de indicele prețurilor pentru containerele din Shanghai, care s-a înmulțit cu 6,5 în doi ani pentru a atinge valori record în ultimele săptămâni.

Marile porturi rămân aglomerate

Pe lângă lipsa de containere disponibile, în marile porturi, mai ales în cele din China,  apar dificultăți logistice, care prelungesc timpii de livrare.

În Statele Unite, porturile Los Angeles și Long Beach, care asigură 40% din importuri, ilustrează amploarea acestor blocaje în trafic: încă așteaptă să opereze 80 de nave de mare tonaj care așteaptă în larg.

Asia își reduce producția

De asemenea, pandemia a afectat grav producția de bunuri de larg consum în Asia de Sud-Est. Din primăvara anului 2020, Vietnam, Malaezia, Thailanda și China au impus și încă impun restricții stricte de sănătate care au dus la închiderea multor fabrici.

În China, ultimele valuri de Covid-19 declarate în mai multe orașe (Wuhan, Beijing, Chongqing) și provincii (Guangdong, Fujian) au pus în dificultate industriile situate acolo. De exemplu, fabricile producătorilor auto Toyota sau Honda au trebuit să se închidă temporar în august.

În Vietnam, deteriorarea situației sănătății a forțat autoritățile să aplice noi restricții în această vară. La începutul lunii august, Asociația vietnameză de textile și îmbrăcăminte (Vitas) a raportat că 35%  din fabricile textile din țară se aflau în impas, punând compania americană Nike, printre altele, în dificultate.

Dificultățile au afectat și Malaezia, Bangladesh și Thailanda, unde nivelurile insuficiente de vaccinare nu au putut preveni un nou val de contaminări.

Vulnerabilitatea aprovizionării

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) estimează că aproximativ 70% din comerțul internațional se bazează pe lanțuri valorice globalizate, adică pe fluxuri de servicii, materii prime, piese de schimb sau componente care trec granițele de multe ori.

Aceste fluxuri sunt integrate unul după altul pentru a dezvolta produsele finale, care sunt expediate consumatorilor din întreaga lume.

De exemplu, un smartphone asamblat în China ar putea include elemente de design din Statele Unite, cod de computer fabricat în Franța, microcipuri fabricate în Singapore și metale prețioase extrase în Bolivia.

Deoarece utilizarea lanțurilor valorice globalizate a condus la concentrarea producției de componente în anumite părți ale lumii, este suficient ca unul dintre aceste locuri strategice să fie perturbat pentru a provoca un efect de domino pentru toți ceilalți jucători din lanț.

author avatar
Radu Jacotă Redactor
648 afisari

2 COMENTARII

  1. Recoltă slabă? Vorbiți de România pentru că chiar nu sînt vinovat c-au făcut orașe-n deșert sau atît de mari că nu pot să se susțină?
    România, de multă vreme este al 3-lea exportator de porumb din lume, al 7-lea de grâu, al 8-lea de orz tot din lume.
    Să zicem că-i așa cum spuneți. Cine-a gândit și făcut o lume atît de slabă că la cel mai mic tremurici se duce șandramaua pe rîpă atunci aceștora trebuie să le punem pielea pe băț.

  2. Cineva „dirijeaza” toata aceasta „nebunie”, cineva are un plan. CINE ??? Nu stiu, dar prea se vujesc toate.

Comments are closed.

Zenville

Ultimele știri

proger