Modelul suedez: tinerii nu știu cum arată banii reali

Suedia este pe punctul de a trece la un nou nivel în parcursul său spre o societate fără cash, în condiţiile în care pandemia de coronavirus riscă să ducă bancnotele şi monedele cu un pas mai aproape de dispariţie. Însă lipsa de numerar vine la pachet cu riscuri ascunse. Și le spune chiar guvernatorul Băncii Centrale a Suediei (Riksbank), Stefan Ingves.

Ingves a remarcat recent că unii tineri suedezi „habar nu au” cum arată banii reali.”Dacă se sting luminile, trebuie să avem suficient numerar fizic în această ţară îndepărtată, astfel încât să putem reveni la utilizarea banilor fizici dacă există o problemă serioasă”, a spus șeful Riksbank. Nu a fost întotdeauna evident că lipsa de numerar ar putea deveni un risc. Trecerea la tranzacții digitale are multe beneficii, inclusiv tipul de transparență care face lucrurile precum spălarea banilor și evaziunea fiscală mult mai greu de realizat.

Dar Suedia pare să să fi trecut de un punct crucial, comentează Bloomberg. Metoda  preferată de plată în aceste zile este fără contact, pentru o siguranţă maximă a sănătăţii. Suedia are mai puţini bani în circulaţie decât oriunde în lume, aproximativ 1% din Produsul Intern Brut. Comparativ, în SUA procentul este 8% şi în zona euro este de peste 10%. Un sondaj realizat în luna iulie arată că trei sferturi din suedezii cu vârsta între 18 şi 34 de ani nu au utilizat niciodată sau foarte rar bani numerar. Banca Klarna AB estimează că 73% din plăţile efectuate cu cardul de către clienţii săi sunt acum fără contact, în creştere faţă de 63% înainte de pandemie.

„Oamenii nu vor să atingă monede şi bancnote sau să apese butoane” iar coronavirusul „a accelerat această tendinţă”, a spus Viveka Soderback, manager la Klarna. Dar ce se întâmplă dacă rețele digitale eșuează, întreabă Stefan Ingves. În plus, un atac ciberbetic poate face mai multe daune decât jafurile de bancă de modă veche. Guvernatorul spune că problema lipsei numerarului ridică şi unele chestiuni „practice” cu privire la rolul unei bănci centrale. De aceea, Riksbank şi-a făcut o planificare avansată pentru a afla cum să rămână o instituţie relevantă şi cum să se asigure că cetăţenii nu se regăsesc brusc fără acces la banii reali. “Avem nevoie de o definiţie a mijlocului legal de plată adecvată erei digitale. Guvernul va trebui, de asemenea, să elaboreze o legislaţie care să oblige băncile şi companiile să menţină o capacitate minimă de gestionare a banilor lichizi”, a afirmat Ingves.

În 2017, Riksbank a început să analizeze fezabilitatea emiterii unei monede digitale. La începutul acestui an, a lansat un proiect pilot pentru a afla ce tip de tehnologie este necesară pentru a permite așa-numita coroană electronică. Între timp, unul din ultimele bastioane de numerar – banii de buzunar pentru copii – dispare și el în Suedia. Doar 16% dintre copiii suedezi primesc alocații regulate sub formă de bancnote și monede reale, arăta un sondaj realizat de Sifo în iunie. Context în care Svenska Handelsbanken AB – cel mai mare creditor din țară –a introdus o pușculiță digitală pentru a ajuta copiii să-și gestioneze banii prin intermediul telefoanelor lor mobile. Dar e posibil ca următoarea generație să nu știe ce este o pușculiță tradițională – e pe cale să devină o amintire, precum telefoanele cu disc sau dischetele.