A fost mult timp considerată de experții juridici internaționali drept „o literă moartă” – o lege care rămâne în scris, dar este în general considerată depășită.
Articolul 4.A.6 din Convenția a treia de la Geneva, un text de bază al legilor internaționale în conflictele armate, conține o prevedere pentru „locuitorii unui teritoriu neocupat, care la apropierea inamicului iau în mod spontan armele pentru a rezista forțelor invadatoare, fără să fi avut timp să se formeze în unități armate regulate”. Cu alte cuvinte, civili care ridică arme și luptă pe cont propriu împotriva invadatorilor. Mobilizare în masă sau „levee en masse”.
Conceptul a apărut pentru prima dată în timpul Revoluției Franceze din secolul al XVIII-lea, când țara aflată în război cu majoritatea vecinilor săi, și-a înrolat practic întreaga populație pentru a lupta sau a sprijini efortul de război. A fost, la acea vreme, o măsură foarte nepopulară.
A devenit literă moartă pentru că, de la cel de-al Doilea Război Mondial, puține state au invadat brusc alte state suverane și, atunci când au făcut-o, nu au întâmpinat un număr mare de civili care se luptau să riposteze.
„Cum se prepară cocktailuri Molotov”
Datorită strategiei militare a președintelui Volodimir Zelenski, Ucraina a schimbat situația. Zelenski a interzis bărbaților adulți să părăsească teritoriul ucrainean și a simplificat dramatic cerințele de înrolare în forțele armate ale țării. O premieră, el a căutat să creeze o mobilizare în masă pe Twitter: „Vom oferi arme oricărei persoane care dorește să apere țara”.
Armata ucraineană a folosit, de asemenea, platforma de socializare pentru a chema cetățenii să facă cocktail-uri Molotov, iar Hanna Maliar, ministrul adjunct al apărării, a folosit Facebook pentru a-i îndemna pe civili să le arunce de la balcoane.
Spre deosebire de Franța din epoca revoluției, măsurile lui Zelenski s-au dovedit a fi foarte populare în Ucraina, unde căutările Google pentru „Cum se prepară cocktailuri Molotov” au crescut rapid.
Toate acestea ridică însă teama că, pe măsură ce liniile încep să se estompeze între cetățenii obișnuiți și soldați, scena va fi pregătită pentru un conflict mult mai dezordonat.
Rachetele au lovit deja mai multe ținte civile în toată Ucraina, iar civili au fost împușcați în stradă. Conform dreptului internațional, astfel de incidente ar constitui aproape sigur crime de război. Folosirea balcoanelor civile pentru a lansa bombe artizanale ar putea complica lucrurile.
Legile războiului
Conform Convențiilor de la Geneva, civilii care participă direct la ostilități sunt clasificați drept combatanți. În timp ce se angajează în astfel de ostilități, ei pierd protecția de care s-ar fi putut bucura ca civili, deși câștigă o nouă protecție în sensul că, dacă sunt capturați, sunt imuni la urmărire penală drept criminali sau teroriști și trebuie în schimb tratați ca prizonieri de război(cu condiția ca ei înșiși să respecte legile războiului când luptă).
Există o dezbatere de lungă durată în cadrul dreptului internațional umanitar cu privire la modul de tratare a civililor care participă direct la ostilități, menționează The National. Un punct de vedere este că cei care iau armele devin membri ai unui grup armat și pot fi vizați în permanență, oriunde s-ar afla sau orice ar face, la fel ca orice soldat în timp de război.
Cealaltă opinie este că civilii pot fi vizați doar în măsura în care au o „funcție continuă de luptă” – adică „pe durata fiecărui act specific care echivalează cu participarea directă la ostilități”, așa cum spune Crucea Roșie. În practică, va fi dificil să se traseze linii între civili, cetățenii voluntari pentru o forță de apărare teritorială organizată și membrii militarilor înrolați.
Întrebarea evidentă va fi, desigur, dacă este justificată vreo încercare de a stabili claritatea juridică într-un moment atât de disperat din istoria suverană a Ucrainei.
