Mittel-kaput! Criza energetică poate prăbuși industria Germaniei. Începutul sfârșitului pentru locomotiva Europei?

Confruntându-se cu o criză energetică prelungită, multe firme din Germania sunt în pericolul de a se închide sau de a-și reloca producția în altă parte. Este acesta începutul sfârșitului pentru industria locomotivei Europei?

Industria manufacturieră a Europei se va descurca în această iarnă datorită rezervelor de gaz acumulate în ultimele opt luni, în încercarea de a evita temutele pene de curent care amenință după penuria de gaz rusesc. Însă un scenariu mai sumbru se ascunde la orizont, deoarece prețurile ridicate la energie și rezervele mai mici de gaze ar putea declanșa un val de închideri în rândul companiilor medii și mici care nu pot face față furtunii energetice, în timp ce firmele mai mari, cu posibilități financiare pe măsură, caută un teren economic mai sigur în alte țări.

„O dezindustrializare accelerată în Germania”

În lipsa unui ajutor sub forma unei energii mai ieftine, coșmarul așteptat în 2023 și după această dată ar putea fi o prăbușire a industriei grele din Germania – care nu numai că susține economia sa bazată pe exporturi, dar este, de asemenea, legată în mod inextricabil de mii de furnizori din țările vecine ale UE, precum Republica Cehă și Slovacia. Pentru acestea, precum și pentru restul economiei UE, consecințele dezindustrializării celei mai mari economii europene ar putea fi catastrofale.

„Când ne vom uita înapoi la actuala criză energetică peste aproximativ 10 ani, am putea considera acest moment ca fiind punctul de plecare pentru o dezindustrializare accelerată în Germania”, a declarat economistul Stefan Schneider de la Deutsche Bank, scrie Politico.

Ca un semn a ceea ce ar putea urma, gigantul chimic BASF – un pilon al industriei germane fondat în urmă cu 157 de ani – a anunțat la sfârșitul lunii octombrie că își va reduce de-o manieră „permanentă” operațiunile din Europa pentru a scăpa de costurile ridicate ale energiei. Se așteaptă ca și alții să urmeze acest exemplu.

În timp ce BASF este un mare consumator de energie, al cărui principal sit din Europa folosește la fel de mult gaz ca Elveția, companiile farmaceutice și industriale sunt, de asemenea, consumatori vorace care ar putea fi tentați să caute energie mai ieftină în altă parte.

Aproximativ 9% dintre companiile din Mittelstand – celebrul sector industrial german mic și mijlociu – iau serios în considerare mutarea producției în străinătate, potrivit unui sondaj comandat de Fundația pentru întreprinderi familiale din Germania și Europa, în creștere de la 6% în urmă cu șase luni.

Cei mici vor pune lacătul pe ușă

„Există o așteptare că multe dintre activitățile de producție cu consum mare de energie, în special în domeniul produselor chimice și farmaceutice, vor fi desfășurate în alte locații”, a declarat economistul-șef al Institutului de Finanțe Internaționale, Robin Brooks.

Cei care nu dispun de puterea financiară necesară pentru a se reloca s-ar putea să nu aibă altă soluție decât să închidă. Valabil mai ales pentru patroni precum Per Kadach, proprietar de măcelărie din a cincea generație, care are 100 de angajați în Spremburg, în estul Germaniei, și a cărui afacere datează de dinainte de războiul franco-prusac.

Conform noilor contracte pentru gaz care vor intra în vigoare anul viitor, Kadach a declarat că va trebui să plătească de opt ori mai mult decât factura actuală, în timp ce prețul materiilor prime de care are nevoie pentru a-și conduce afacerea a crescut vertiginos. „Prețul sticlei pe care o folosim pentru ambalarea produselor din carne s-a dublat în ultimul an”, a spus el. „Nu pot să vă spun cât mai putem supraviețui dacă nu se schimbă lucrurile”.

Deocamdată, cea mai mare economie a Europei rezistă. Produsul intern brut a crescut cu 0,3% în al treilea trimestru, iar Goldman Sachs, care a fost mai pesimistă în privința Germaniei decât alte instituții financiare, prevede o contracție de 1,1% în 2023 – dureroasă, dar nu catastrofală. „Ne așteptăm la o recesiune semnificativă, dar moderată în comparație cu ceea ce am văzut în timpul crizei financiare și a crizei pandemice”, a declarat Jari Stehn, economist la Goldman Sachs.

Optimiștii indică faptul că Germania a reușit să acumuleze rezerve semnificative de gaze și că prețurile spot au scăzut față de maximele atinse, ca motive de speranță. În plus, guvernul Germaniei a pus pe masă 200 de miliarde de euro pentru a amortiza lovitura dată de prețurile ridicate ale energiei. „Riscurile de raționalizarea energiei s-au diminuat într-o oarecare măsură în raport cu ceea ce am văzut acum câteva săptămâni”, a adăugat Stehn.

Dependența de gaz rusesc

Cu toate acestea, situația este una fragilă. Economia Germaniei este mult mai dependentă de gazul rusesc decât majoritatea vecinilor săi și nu are o alternativă lesne la care să apeleze, având în vedere că Verzii de la guvernare sunt hotărâți să se opună oricărei prelungiri a energiei nucleare dincolo de termenul actual, 2023.

Între timp, există puține speranțe că prețurile la gaze vor scădea în curând la nivelurile de dinaintea pandemiei. În timp ce proiecțiile pe termen mediu sunt în cel mai bun caz neclare, majoritatea investitorilor se așteaptă ca prețul gazelor naturale să scadă sub 100 de euro pe MWh abia până în 2025, ceea ce rămâne de cinci ori mai mult decât înainte de pandemie. Cu cât prețurile rămân mai mult timp la un nivel ridicat, cu atât mai greu va fi pentru producătorii germani și pentru alte industrii energointensive.

Iarna lui 2023, adevăratul pericol

De aceea, FMI și alte instituții avertizează că adevăratul pericol pentru Germania nu este această iarnă, ci următoarea. „Iarna aceasta va fi dificilă, dar iarna din 2023 ar putea fi și mai rea”, a declarat primul director general adjunct al FMI, Gita Gopinath, într-un interviu recent.

Stehn a fost de acord: „După ce vom ieși din această iarnă, credem că rezervoarele de stocare vor fi destul de mici și că Germania va avea mult mai multe dificultăți anul viitor decât anul acesta în a umple rezervoarele de stocare fără fluxuri semnificative de gaz rusesc, în special dacă China își revine și începe să cumpere mai mult gaz lichid de pe piața mondială”.

Nu este vorba doar de creșterea costurilor cu energia – „deglobalizarea și desprinderea de China vor rămâne probabil un vânt din față pentru anii următori”, a declarat economistul Dirk Schumacher de la banca Natixis. „Economia germană s-ar putea îndrepta potențial spre ani de zile de subperformanță față de mulți dintre colegii săi europeni, deoarece trebuie să se reinventeze”.