Retorica anti-migranți este exploatată la maxim de extrema dreaptă în campania electorală din Italia, o țară în care forța de muncă a imigranților este esențială pentru funcționarea celei de-a treia economii din zona euro.
„În Italia, intră cine are dreptul să intre. Nu avem nevoie de migranți pentru a repopula satele: haideți să-i facem pe italieni să plătească mai puține taxe și veți vedea cum vor repopula aceste mici sate”, a declarat duminică Matteo Salvini, șeful Ligii suveraniste, în fața a 100.000 de activiști în nordul țării.
Atât Salvini, cât și aliata sa în alegerile legislative din 25 septembrie, Giorgia Meloni, liderul Fratelli d’Italia (FDI), au subliniat în timpul campaniei electorale dorința lor de a bloca peninsula în fața sosirii migranților.
Salvini a vizitat la începutul lunii august mica insulă Lampedusa, unde mii de persoane sosesc cu barca din Africa în fiecare an. „Lampedusa nu poate fi tabăra de refugiați a Europei”, a proclamat el.
„Dezbaterea politică asociază imigranții cu debarcările, creând ideea unor fluxuri uriașe, în timp ce numărul real de imigranți a fost stabil în ultimii zece ani în Italia”, a declarat sociologul Maurizio Ambrosini, intervievat de AFP.
În ceea ce o privește pe Giorgia Meloni, aceasta nu a ezitat să exploateze un viol comis la sfârșitul lunii august la Piacenza (nord) de către un solicitant de azil, postând comentarii pe rețelele de socializare, provocând indignare la stânga și la centru.
Prin această poziție, cei doi lideri se aliniază unei mari majorități a italienilor, dintre care 77% consideră că nivelul imigrației este „prea ridicat”, potrivit unui sondaj YouGov realizat în decembrie pentru mai multe ziare europene, printre care cotidianul La Repubblica. Această cifră este mai mare decât media europeană.
Principala preocupare a italienilor cu privire la imigrație este teama de o creștere a criminalității (53%), în special în rândul votanților FDI (76%) și Liga (67%).
Partidul Democrat (PD, stânga) și centrul văd în imigranți o resursă pentru economia italiană, dar nu reușesc să-și convingă proprii alegători. “Este mai ușor să ai un discurs de excludere și ostilitate, care este imediat de înțeles”, deplânge profesorul Ambrosini.
Migranții reprezintă un potențial colac de salvare pentru Italia, care ar putea pierde peste 20% din populația sa în 50 de ani, de la 59,6 milioane de locuitori în 2020 la 47,6 milioane în 2070, potrivit proiecțiilor Institutului național de statistică (Istat).
Piața forței de muncă utilizează deja pe scară largă populația imigrantă, în special pentru angajări în agricultură, construcții, ajutor la domicilii, industria hotelieră și restaurante.
Cu 2,5 milioane de imigranți legali, aceștia reprezintă mai mult de 10% din forța de muncă, fără a lua în considerare imigrația ilegală.
În timpul pandemiei Covid-19, această dependență de forța de muncă străină a ieșit în evidență: confruntați cu pericolul ca recoltele lor să putrezească pe pământ, antreprenorii agricoli au fost nevoiți să închirieze avioane pentru a-și aduce muncitorii sezonieri din România sau Maroc.
După cum a rezumat Ambrosini, găsirea unui echilibru între interesele țării și primirea lucrătorilor imigranți sunt „probleme complexe care nu se pretează la simplificările sloganurilor de campanie electorală”.
