Uniunea Europeană pregătește sancțiuni împotriva unui grup de hackeri ruși – o acțiune care ar marca un moment de cotitură în eforturile blocului de a aborda hackingurile străine.
Sancțiunile, așteptate la sfârșitul acestui an, vin după ce guvernul german a anunțat că „deține dovezi” care leagă hackerii ruși de cyberattackul din Bundestag în 2015. Țările europene au cântărit aceste măsuri, dar discuțiile au fost menținute în secret. Acest lucru s-a schimbat atunci când cancelarul Angela Merkel – anterior reticentă în calea Rusiei asupra pirateriei – a declarat recent că Berlinul nu poate „ignora” pur și simplu un “atac cu mijloace hibride” iar guvernul ei a cerut un răspuns al UE. Pe fază, fostul șef al cibersecurității din SUA, Chris Painter, a declarat că „aceasta este o încălcare a suveranității Germaniei, un incident de semnalat”. Adoptarea de sancțiuni de la Berlin este de natură să convingă alte țări ale UE să avanseze, au spus specialiștii. Capitalele „ar putea dori să folosească această ocazie pentru a demonstra că atacurile similare împotriva oricărui stat membru sunt suficient de semnificative pentru a merita sancțiuni”, a precizat Patryk Pawlak, ofițer executiv la Institutul pentru Studii de Securitate al UE.
GRU, în spatele atacurilor
Ținta imediată a Berlinului este Dmitri Badin, un hacker prolific în vârstă de 29 de ani, care se află și pe lista Biroului Federal al Investigațiilor din SUA pentru implicarea sa în hackingul alegerilor prezidențiale din 2016 (Politico). Un purtător de cuvânt al ministerului german de externe a declarat că Badin este „puternic suspectat” că este în spatele hack-ului Bundestag, iar procurorii germani au emis un mandat de arestare pentru el. Există “indicii puternice că ar fi fost membru al serviciului de informații militare rus (GRU) în timpul atacului”. GRU include notoriul grup de hacking cunoscut diferit sub numele de APT28, Sofacy și Fancy Bear – din care Badin ar face parte. Când atacul a avut loc în mai 2015, parlamentul german a fost nevoit să-și refacă întregul sistem de securitate de la zero, deși nu s-a precizat ce date au fost compromise. Dar simbolismul țintei sale a devenit o cauză pentru Angela Merkel. Decizia Berlinului de a-i aduce în fața legii pe hackerii ruși vine după ani de frustrare a blocului european, a agențiilor de informații și firmelor de securitate cibernetică care au denunțat în repetate rânduri atacuri majore venite de la Kremlin. În februarie, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că „Rusia va rămâne o țară care va încerca să intervină în alegerile europene” și a îndemnat țările UE să ia măsuri. Efortul Germaniei de a aduce un răspuns european marchează primul test serios al regimului de sancțiuni al blocului, care a intrat în vigoare în mai 2019, însă necesită acordul unanim al tuturor țărilor UE – un obstacol dificil de depășit.
