Promisese să salveze zona euro „indiferent de cost” și aplică acum același remediu Italiei: Mario Draghi lasă să scape deficitul public pentru a reînvia o economie fără sânge și investește miliarde de euro în infrastructură.
Aproximativ treizeci de comisari cu puteri speciale au fost numiți pentru resuscitarea a 57 de proiecte destinate refacerii infrastructurii, înfundate în întorsăturile legendarei birocrații italiene, la un cost de 83 de miliarde de euro. Aceste proiecte, dintre care o parte vor fi finanțate prin planul european de redresare de 750 de miliarde de euro, vizează renovarea sau construirea liniilor feroviare, a autostrăzilor sau chiar a porturilor. Prăbușirea Podului Morandi din Genova în 2018, care a dus la moartea a 43 de persoane, a aruncat o lumină dură asupra îmbătrânirii infrastructurii țării. Având în vedere accelerarea vaccinărilor, șeful guvernului italian a programat, de asemenea, o redeschidere treptată din 26 aprilie a sectoarelor economice afectate de pandemie, „un risc calculat”, potrivit acestuia. „Acesta este un semnal foarte puternic, este vorba de zeci de miliarde de euro de investiții care au fost blocate de ani de zile, chiar și de zeci de ani”, a comentat pentru AFP Giuliano Noci, profesor de strategie la Școala Politehnică din Milano. „ Sunt lucrări publice cruciale pentru țară”.Dar o extindere a bugetului de 32 de miliarde, urmată la scurt timp de alte 40 de miliarde pentru finanțarea măsurilor de stimulare va duce la o creștere a deficitului public până la 11,8% din PIB în acest an, un record în zona euro. Terapia de șoc administrată economiei italiene, care a fost stopată de douăzeci de ani, nu ar fi posibilă fără fondurile planului european de redresare. Datoria Italiei este, așadar, la același nivel cu cea a Greciei din 2011. Dar situația nu e comparabilă, explică Jesus Castillo, economist la Natixis, “deoarece Roma nu depinde de investitorii străini pentru a-și rambursa datoria, care este deținută în cea mai mare parte de băncile și gospodăriile italiene”. În plus, „Italia are un surplus comercial în comparație cu restul lumii și are un sector industrial puternic”.
