Manevrele militare din jurul Taiwanului, o „diversiune” a Chinei. Ce „bombă” ascunde acasă Xi Jinping

Iritat de vizita lui Nancy Pelosi în Taiwan, președintele chinez Xi Jinping a reacționat prin lansarea unui uriaș exercițiu militar în largul coastelor insulei. Alexander Görlach, expert în China, analizează domeniul de aplicare și semnificația potențială a acestei acțiuni.

De săptămâna trecută, statul democratic Taiwan este înconjurat de marina chineză care s-a desfășurat în jurul insulei în șase locații diferite. De asemenea, a intrat în apele teritoriale ale Taiwanului și a tras cu muniție reală.

Repetiție pentru o invazie reală?

În prima zi a blocadei navale, pe care observatorii o văd ca pe o repetiție generală pentru o invazie a Chinei în Taiwan, mai multe rachete chineze au fost lansate în apele japoneze în apropiere de Okinawa. În Okinawa se află, de asemenea, o bază militară americană. Atât Japonia, cât și SUA sunt parteneri apropiați ai Taiwanului.

Comandantul suprem al armatei chineze, liderul Xi Jinping, justifică agresiunea țării sale împotriva micului său vecin prin faptul că Taiwanul face parte din China. Adevărul este, totuși, că Republica Populară și Partidul Comunist nu au condus niciodată insula.

Scopul lui Xi Jinping nu este doar cucerirea Taiwanului: China este în conflict cu toți vecinii săi din cauza frontierelor și a teritoriului. Beijingul vrea să facă din Pacificul de Vest o mare națională, scrie Blick. Pentru a face acest lucru, China trebuie să ia insule de la țări precum Filipine. Mercenarii chinezi au ocupat deja o parte din Insulele Spratly din martie 2021.

Diversiune pentru o economie paralizată

Xi Jinping s-a folosit de vizita politicianului american Nancy Pelosi pentru a lansa o ofensivă împotriva democrației insulare. El speră să strângă rândurile acasă și să distragă atenția de la problemele uriașe în care a implicat Republica Populară.

Pentru că economia este paralizată de politica sa greșită în fața pandemiei Covid-19. Cu o rată de 18,4%, China are cea mai mare rată a șomajului în rândul tinerilor din ultimele decenii. Criza bancară din provincia Henan a dezvăluit că în China corupția este departe de a se fi terminat. Cu complicitatea guvernului, băncile locale au pariat economiile oamenilor din toată China în investiții riscante.

Sectorul imobiliar este în pragul colapsului. Sute de mii de oameni și-au investit banii în case care nu se mai construiesc pentru că proprietarii au speculat. Multe dintre creditele pe care Beijingul le-a acordat țărilor din întreaga lume ca parte a Noului Drum al Mătăsii pentru a cumpăra influență politică sunt fie în incapacitate de plată, fie trebuie restructurate. Din cele aproximativ 870 de miliarde de dolari, aproximativ 140 de miliarde de dolari au fost deja pierdute.