Fragilitatea sistemică a aprovizionării cu alimente, evidențiată de războiul din Ucraina, necesită un răspuns sofisticat care să privească în perspectivă.
În timp ce schimbările climatice se intensifică și temperaturile cresc, crizele alimentare vor deveni mai degrabă o normă decât o excepție.
Războaiele și noile conflicte geopolitice arată cum perturbările din regiunile critice de producție alimentară pot avea efecte grave în întreaga lume, resimțite cel mai puternic de țările în curs de dezvoltare și de cele mai sărace.
Potrivit Băncii Mondiale, prețurile mondiale la alimente vor crește cu 23 % până la sfârșitul anului, după ce au crescut deja cu 31 % în 2021.
„Războiul din Ucraina este doar cel mai recent exemplu a cât de vulnerabile sunt sistemele alimentare din lume”, spune Shalini Unnikrishnan, analist economic în cadrul companiei de consultanță BCG. Marea provocare este îmbunătățirea modului în care lumea produce, depozitează și distribuie mâncarea”.
Împreună, Rusia și Ucraina reprezintă aproximativ 12% din produsele alimentare comercializate în întreaga lume și ambele sunt exportatori importanți de produse de bază, inclusiv grâu (28% din comerțul mondial) și ulei de floarea-soarelui (69%).
Și, pe măsură ce exporturile din aceste țări se prăbușesc, alte câteva dintre principalele țări exportatoare au anunțat interdicții de export sau restricții de acordare a licențelor menite să le protejeze propriile stocuri de alimente.
Multe dintre slăbiciunile inerente ale sistemului alimentar care amplifică și agravează efectele crizelor individuale depășesc cu mult situația imediată din Ucraina.
De exemplu, degradarea terenurilor a redus deja productivitatea a 23 % din terenurile agricole din lume, fiind amenințată o producție estimată la 577 de miliarde de dolari.
Creşterea preţurilor îngrăşămintelor, în urma majorării preţurilor energiei, a sporit costurile pentru fermieri pentru producerea recoltelor, provocând dubii privind randamentele culturilor din 2023.
Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) estimează că peste 180 de milioane de persoane din 42 de țări riscă “insecuritate alimentară acută” în acest an.
Criza energetica indusa a creat criza alimentara. razbiul este doar un paravan, nu o cauza.
Pai nu urlau toti progresistii neomarxisti ca sa desfiintam fermele de animale si sa trecem la rame, gandaci si buruieni? Acum nu le convine ca o sa moara de foame? Hai baetii impreuna cu Gretutza luati lopatele si galetuse si fuga la adunat greieri.