Mali. Franța le cere autorităților să nu facă afaceri cu grupul rus WagnerÎn timp ce Franța își reduce prezența militară în această țară din vestul Africii, autoritățile din Bamako intenționează să recurgă la compania paramilitară rusă. Ministrul francez al forțelor armate le-a transmis un avertisment.
Ministrul francez al Apărării, Florence Parly, se află, luni, 20 septembrie, în Mali, unde guvernul de tranziție dominat de militari intenționează să ceară serviciile companiei paramilitare rusești Wagner. O alegere care stârnește tensiuni cu Parisul care-și reduce prezența militară în această țară.
„Nu putem coabita cu mercenari”
„Obiectivul meu este să reușesc să clarific poziția autorităților maliene și să reiterez mesajele” , a explicat Florence Parly, înainte de a se întâlni, luni, cu omologul său din Mali, colonelul Sadio Camara. „Nu vom putea coabita cu mercenari”, a avertizat ea.
Un recurs la compania Wagner pentru instruirea forțelor armate maliene și asigurarea protecției liderilor ar fi „incompatibil” cu menținerea în Mali a trupelor franceze, care se luptă cu jihadiștii în Sahel de opt ani, avertizase deja șeful diplomației franceze, Jean-Yves Le Drian.
Grupul Wagner, suspectat că aparține unui om de afaceri apropiat de Kremlin, Evgheni Prigojin, zis și „bucătarul lui Putin”, a încheiat deja un contract cu Republica Centrafricană, în 2018, unde este acuzat de numeroase abuzuri și jafuri ale resurselor miniere și vamale.
„Nimeni nu face alegeri în locul nostru”
Dar guvernul din Mali a declarat, duminică, că nu va permite „nici unui stat să facă alegeri în locul său și cu atât mai puțin să decidă ce parteneri poate solicita sau nu” . „Există parteneri care au decis să părăsească Mali pentru a se replia în alte țări, există zone abandonate”, a argumentat, joi, premierul Choguel Kokalla Maïga.
Atacuri țintite
Negocierile dintre junta militară și grupul Wagner intervin într-un moment în care Franța a început o reorganizare a sistemului său militar în Sahel în favoarea unei prezențe mai stricte, centrată pe lovituri țintite împotriva liderilor jihadiști și sprijinul armatelor locale, scrie Le Monde.
Militarii francezi francezi trebuie să părăsească până la sfârșitul anului bazele Kidal, Tessalit și Timbuktu, în nordul Mali, iar numărul trupelor franceze desfășurate în Sahel este de așteptat să treacă de la peste 5.000 de oameni în prezent la „2 500 sau 3.000” până în 2023, potrivit statului major.
În plus față de dosarul Wagner, autoritățile franceze sunt îngrijorate de reticența colonelilor de a organiza alegeri pentru a restitui puterea civililor, în februarie 2022. „Liderii malieni vor probabil să extindă tranziția în ciuda angajamentelor asumate față de Cedeao (Comunitatea Economică a statelor din vestul Africii)”, și-a exprimat Parisul temerile.
Duminică, Florence Parly a reiterat continuarea eforturilor franceze în Mali și, mai general, în Sahel, în ciuda reducerii actuale a efectivelor, în timp ce plecarea americanilor din Afganistan a dus la revenirea la putere a talibanilor.
Francezii își pun coada pe spinare și o iau, ușor, ușor la fugă, după metoda americană din Afganistan. Normal că Guvernul din Mali nu va permite „nici unui stat să facă alegeri în locul său și cu atât mai puțin să decidă ce parteneri poate solicita sau nu”. Dacă era Românistan sigur rușii erau alungați cu pietre și pupam poala occidentalilor. Apoi, o armată privată este o armată privată și își câștigă existența. De altfel, de-a lungul timpului, Legiunea franceză ce a fost și este? Nu tot un fel de armată privată patronată de stat?
Și ce ar oferi Franța la schimb, dacă Mali renunță la mercenarii ruși? Plecarea din Mali și drum liber islamiștilor? Ca și cum americanii, cand au plecat din Afganistan, le-ar fi cerut civililor să nu cumva să aibă relații cu talibanii.