La aproape patru ani după ce Emmanuel Macron a câștigat alegerile prezidențiale din Franța, Uniunea Europeană s-a apropiat de viziunea sa despre un bloc mai suveran și mai integrat fiscal. Limba de lucru a europarlamentarilor poate fi în continuare engleza, dar par a gândi mai degrabă în franceză.
O parte din asta se datorează întâmplării. Brexit a eliminat din UE un campion al liberalismului economic și oponentul unei integrări mai mari. Pandemia de coronavirus a determinat blocul să îmbrățișeze idei mai radicale. Fondul de recuperare de 750 miliarde EUR al UE a îndeplinit ambiția franceză de lungă durată de a crea datorii europene comune, o idee la care Germania s-a opus inițial, notează Politico. Reglementarea comerțului online de către Comisia Europeană are, de asemenea, o puternică amprentă franceză. La fel, „autonomia strategică” și „suveranitatea digitală”. Macron este și nașul politic al echipei de conducere a UE instalată în 2019. Asta nu înseamnă că Franța conduce spectacolul. Germania rămâne cel mai puternic membru al UE și, în general, obține ceea ce își dorește. Dar de multe ori Parisul este cel care determină Berlinul, și pe alți parteneri europeni, să acționeze. În ambele cazuri, este de fapt o continuare a politicilor celor care au fost considerați cei mai mari lideri europeni ai secolului XX: Francois Mitterand și Helmut Hohl. Diplomații și analiștii europeni spun că Emmanuel Macron a pus un accent mai mare pe lucrul la nivelul UE decât oricare dintre predecesorii săi recenți – construind alianțe între guverne și în interiorul Parlamentului European. Și va avea șansa de a-și spori influența și mai mult atunci când Angela Merkel va demisiona după alegerile Germaniei din septembrie. „Franța s-a întors cu Macron, asta este 100% real”, a spus un oficial olandez. “A făcut Europa mai franceză”.