Macron îi cere lui Zelenski „curajul de a dori pacea”. Franța contrează America și cheamă Kievul și Moscova la negocieri

„Pacea este posibilă” în Ucraina atunci când ucrainenii „o vor decide”, a declarat Emmanuel Macron, duminică, în deschiderea unui summit pentru pace organizat la Roma de comunitatea italiană Sant’Egidio.

„La un moment dat, în funcție de cum evoluează lucrurile și când poporul ucrainean și liderii săi vor decide, în termenii pe care îi vor decide, se va construi pacea cu celălalt, care este inamicul de astăzi, în jurul unei mese”, a estimat Macron.

Franța cheamă la masa negocierilor Moscova și Kievul

Șeful statului francez a sosit la Roma, unde a fost primit, luni dimineață, de Papa Francisc pentru o audiență privată la Vatican, a treia între cei doi lideri de la alegerea lui Emmanuel Macron în 2017. De asemenea, președintele Franței s-a întâlnit cu noul prim-ministru italian Giorgia Meloni duminică seara la Roma, la câteva ore după ce guvernul italian cel mai de dreapta din 1946 a preluat mandatul, scrie Le Figaro.

Deși susține Ucraina din punct de vedere diplomatic și militar, șeful statului francez și-a asumat de la începutul conflictului ucrainean, în februarie, să continue să discute cu omologul său rus Vladimir Putin, spre deosebire de alți lideri occidentali și în special de președintele american Joe Biden.

Vineri, la Bruxelles, el a pledat din nou pentru ca Kievul și Moscova să revină „la masa negocierilor” atunci când acest lucru va fi „acceptabil” pentru președintele ucrainean Volodimir Zelenski, dar și „cât mai curând posibil”.

Această poziție a fost uneori criticată, iar Emmanuel Macron s-a folosit de discursul său de duminică pentru a o justifica în fața sutelor de lideri politici și religioși din întreaga lume reuniți pentru forumul de trei zile.

„Curajul de a dori pacea”

Președintele francez a recunoscut că „a vorbi despre pace și a face apel la pace astăzi poate fi insuportabil pentru cei care luptă pentru libertatea lor poate și să le dea sentimentul că sunt trădați într-un fel sau altul”. Dar el a insistat că este necesar să avem „curajul” de a „dori pacea”, chiar dacă „a imagina pacea în timp de război” este „cel mai de neconceput dintre lucruri”. Cu toate acestea, el a considerat că pacea nu trebuie să fie „capturată de puterea rusă”, nici „consacrarea legii celui mai puternic”, „nici încetarea focului care ar consacra o stare de fapt”.

Într-o pledoarie pentru „universalism”, Emmanuel Macron, care s-a prezentat drept „președintele unei republici laice care are o istorie uneori complexă cu religiile”, le-a cerut acestora din urmă să „reziste”. „Această datorie de rezistență a religiilor”, „este cea care constă în apărarea demnității fiecărei persoane”, „pentru a nu ceda niciodată impulsului de puritate pe care unii ar vrea să o invoce”, a spus el.

În opinia sa, acest lucru este valabil în cazul unui conflict militar, dar și în fața „întoarcerii violenței”, a „furiei” și a „marilor temeri” care zguduie societățile occidentale, cu „o formă de relativism care se generalizează”.