Rând pe rând, liderii mișcării de protest din Belarus sunt scoși din circulație. UE scrâșnește din dinți, dar nu poate face prea multe pentru a schimba lucrurile.
Comunitatea internațională privește cu furie spre clica lui Alexandr Lukașenko, aflat la al șaselea mandat consecutiv, însă are puține instrumente pentru a influența evenimentele. Svetlana Tihanovskaia, care a fost candidata opoziției la sondajul din august și se află acum în Lituania, a declarat pentru CNN că „în acest moment, “membrii Consiliului de coordonare pe care i-am creat sunt urmăriți, răpiți și hărțuiți”. Miercuri, Maxim Znak, unul dintre ultimii doi membri ai Consiliului din Minsk, a fost luat din biroul său de doi bărbați mascați. Cu o zi înainte, un alt membru, Maria Kolesnikova, și-a „rupt” pașaportul și a ieșit de pe geamul unei mașini pentru a evita expulzarea forțată în Ucraina.
Kolesnikova este ținută într-o închisoare din centrul Minsk, a declarat purtătorul de cuvânt al acesteia, Gleb Germanciuk. Lukașenko și-a reiterat hotărârea de a rămâne în funcție. El a spus că nu va demisiona, deoarece susținătorii săi vor fi persecutați; și numai el a fost capabil să protejeze Belarusul împotriva a ceea ce a numit un război hibrid purtat de Occident. Pe fondul impasului, SUA și Europa se îndreaptă spre o anumită formă de sancțiuni împotriva conducerii Belarusului. Statele Uniunii Europene au fost, de asemenea, vocale cu privire la încercările de a înăbuși opoziția. Dar până acum doar cele baltice – Estonia, Lituania și Letonia – au introdus de fapt sancțiuni, sub forma interdicțiilor de călătorie asupra lui Lukașenko și a altor 29 de oficiali din Belarus. Este puțin probabil să scuture un regim care a petrecut mai mult de două decenii consolidându-și controlul și eliminând opoziția.
UE pare că vrea să urmeze direcția baltică, deși au trecut deja trei săptămâni de când miniștrii de externe ai blocului au fost de acord să întocmească o listă a oficialilor bieloruși care să fie sancționați. Sancțiuni mai profunde – de exemplu, împotriva exportatorilor din Belarus – ar avea un efect marginal. Belarusul nu este vizat din punct de vedere economic pentru vestul Europei. În orice caz, este puțin probabil ca SUA și UE să facă față unui regim de sancțiuni mai larg, care ar afecta populația din Belarus și, eventual, ar da muniție lui Lukashenko pentru pretențiile sale de un complot occidental împotriva sa. În plus, UE, și mai ales Germania, mai au încă două probleme suplimentare. Cum să răspundă la otrăvirea liderului opoziției ruse Alexey Navalnîi, aflat în prezent în spitalul din Berlin. Apoi, cancelarul Angela Merkel se află sub presiune acasă pentru a anula gazoductul Nord Steam II dintre Rusia și Germania, care este aproape finalizat. Mai ales că Belarusul trebuie să primească taxe de tranzit substanțiale atunci când robinetul va fi deschis.