AcasăȘTIRI EXTERNELukașenko mârâie la NATO: În caz de nevoie, armata rusă va ajunge...

Lukașenko mârâie la NATO: În caz de nevoie, armata rusă va ajunge în 24 de ore în Belarus

Lukașenko mârâie la NATO: În caz de nevoie, armata rusă va ajunge în 24 de ore în Belarus

În Belarus există infrastructură militară – baze, aeroporturi militare – în acest sens, a spus președintele Lukașenko.

Liderul de la Minsk, Aleksandr Lukaşenko susţine că la întâlnirea de săptămâna trecută cu şeful statului rus Vladimir Putin nu au fost abordate chestiuni precum eventualitatea unor transferuri de trupe ruseşti în Belarus sau crearea unor baze militare permanente ale Rusiei pe teritoriul belarus, potrivit agenţiei oficiale ruse de presă TASS.

„Nu am avut niciun fel de discuţii despre transferul permanent de trupe ruseşti în Belarus sau despre crearea vreunei baze militare. Nu avem nevoie de aşa ceva. Nu există nicio necesitate în acest sens deocamdată, conform conceptului de securitate militară a uniunii statale (Rusia-Belarus).

Dacă va exista oarecare circumspecţie, dacă vom vedea o activare a NATO inclusiv până la un conflict militar, armata rusă va ajunge în 24 de ore în Belarus”, a afirmat marţi, 1 iunie,  Lukaşenko într-o reuniune a guvernului său consacrată relaţiilor de cooperare cu Moscova, după ultima sa întâlnire cu Putin, scrie Defense Romania.

În Belarus există infrastructură militară – baze, aeroporturi militare – în acest sens, a adăugat el.

„Acești lași din Occident nu au dreptul să ne acuze”

În acelaşi timp, Lukaşenko a afirmat că, în Occident, Belarusul este acuzat că găzduieşte trupe străine pe teritoriul său. „Aceşti laşi din Occident nu au dreptul să ne acuze că am găzdui baze ruseşti sau chineze sau ale vreunei alte ţări. Uitaţi-vă mai bine la voi, căci voi vă instalaţi baze în Polonia”, stat membru UE şi NATO de la graniţa cu Belarus, a spus Lukaşenko, citat de TASS.

Lukașenko a recunoscut că, în cadrul discuţiilor cu Putin, au fost abordate probleme legate de cooperarea cu Federaţia Rusă în domeniul cooperării militare, inclusiv furnizarea de armament modern rusesc către Belarus.

Dar cele două părţi încă nu au stabilit condiţiile acestor livrări de armament, a adăugat Lukaşenko, dând ordin ca responsabili din armată să analizeze ce tipuri de arme ruseşti ar avea nevoie forţele armate belaruse.

La întâlnirea lor la Soci din 28 mai, Putin şi Lukaşenko au discutat despre acordarea celei de-a doua tranşe, de 500.000 de dolari (în jur de 410 milioane de euro), dintr-un credit rusesc de un miliard de dolari, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Potrivit canalului Telegram „Pul Pervogo”, asociat serviciului de presă al lui Lukaşenko, problema acordării acestor fonduri „a fost rezolvată în cele din urmă”.

În decembrie 2020, guvernul rus a aprobat un împrumut de un miliard de dolari pentru stingerea şi deservirea datoriei de stat a Belarusului. Prima tranşă de 500 de milioane de dolari a fost transferată Minskului în aceeaşi lună.

Rusia asigură sprijin lui Lukașenko în cazul avionului deturnat

Cu ocazia întâlnirii cu Putin la Soci, Lukaşenko s-a asigurat de sprijinul Kremlinului după deturnarea unui avion de linie Ryanair la 23 mai, sub pretextul prezenţei unei bombe la bordul aparatului de zbor, potrivit AFP.

Pentru a determina echipajul să redirecţioneze avionul de pasageri care efectua un zbor pe ruta Atena-Vilnius, preşedintele belarus a dat ordin să fie ridicat de la sol un bombardier MiG-29, echipat cu rachete de tipul aer-aer.

La aterizare, nu s-a descoperit nicio bombă, dar forţele de securitate belaruse i-au arestat pe jurnalistul disident belarus Roman Protasevici şi pe prietena acestuia, Sofia Sapega, de naţionalitate rusă.

În Occident, gestul regimului de la Minsk a fost calificat drept „terorism de stat”, iar Uniunea Europeană le-a cerut operatorilor aerieni să evite spaţiul aerian belarus şi a decis să interzică accesul companiei naţionale Belavia în spaţiul aerian şi pe aeroporturile europene.

UE ia în calcul şi sancţiuni economice şi sectoriale, precum şi extinderea listei cu responsabili belaruşi cărora le vor fi îngheţate activele şi le va fi interzis accesul în spaţiul blocului comunitar, potrivit AFP şi Reuters.

Sancțiuni suplimentare pentru „temnicerul” din Belarus

NATO vrea să vadă puse în aplicare integral sancţiunile contra Belarusului în urma aterizării forţate a unui avion european în scopul arestării unui opozant, a anunţat miercuri, 2 iunie, secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg.

Stoltenberg a precizat că unele ţări membre iau în considerare adoptarea unor sancţiuni suplimentare împotriva Minskului.

„Cred că cel mai important lucru acum este de a fi siguri că acele sancţiuni care sunt convenite sunt implementate deplin”, a spus Stoltenberg, într-o conferinţă de presă comună, la Londra, cu premierul britanic Boris Johnson.

El a adăugat că NATO doreşte o anchetă independentă cu privire la acest incident „absolut inacceptabil”.

Alianța Nord-Atlantică a anunţat luni că a decis să le restrângă accesul în sediul său diplomaţilor din Belarus, ţară membră a Parteneriatului euro-atlantic, pentru a sancţiona decizia lui Lukașenko de a deturna un avion de linie european în scopul arestării opozantului Roman Protasevici.

author avatar
Tudor Borcea