Farsa Brexitului, blocările pandemiei și, în prezent, redresarea economiilor au însemnat trezirea la realitate: vesticii se confruntă cu o penurie de forță de muncă fără precedent și, chiar dacă nu mai știu pe unde să scoată cămașa, sigur vor scoate mai mulți bani.
O problemă de salarii
Pentru că o mai bună remunerare, calificare și politici sociale sunt esențiale pentru a acoperi golurile de pe piață.
Mass-media este plină de rapoarte despre o lipsă de șoferi de camioane, asistente medicale, culegători de fructe, bucătari, chelneri, personal de hoteluri, constructori, tehnicieni și chiar universitari.
„Sincer, aceasta este o problemă salarială”, a declarat pentru Politico Andrew Watt, șeful unității de economie europeană de la Institutul de politici macroeconomice al Fundației sindicale germane Hans Böckler. „Salariile vor trebui să crească în aceste sectoare pentru a readuce oamenii în locuri de muncă solicitante și adesea cu beneficii modeste”.
Migrația spre Est?
Restricțiile de călătorie legate de sănătate au perturbat, de asemenea, fluxul de lucrători sezonieri care ar ocupa în mod normal unele dintre posturile vacante. Mulți muncitori din Estul Europei au plecat acasă în timpul pandemiei și au de gând să rămână acolo.
O premieră, explicată prin faptul că economiile dezvoltate din regiune, precum Polonia, Republica Cehă, Slovacia și Ungaria au început să ofere salarii tentante și sunt aproape de ocuparea deplină a forței de muncă – o altfel de migrație care golește piața Europei de Vest.
Este una dintre cauzele lipsei de lucrători din industria cărnii și sectorul ospitalității din Marea Britanie, Germania și Danemarca, precum și crizei paneuropene a șoferilor de camioane.
În august, șeful Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă din Germania, Detlef Scheele, a declarat pentru Suddeutsche Zeitung că țara va trebui să aducă 400.000 de imigranți calificați pe an pentru a umple golurile din ce în ce mai mari din forța sa de muncă.
Guvernul britanic a provocat o furtună perfectă de penurie de forță de muncă prin combinarea restricțiilor de călătorie legate de Covid și ieșirea din UE.
Încetarea liberei circulații a lucrătorilor din țările europene și adăugarea birocrației la trecerea frontierelor au perturbat lanțurile de aprovizionare cu alimente și benzină, lăsând goale rafturile din supermarketuri.
Boris Johnson a anunțat eliberarea a 10.000 de vize de muncă de urgență pe termen scurt pentru transportatori, în vederea “asigurării livrărilor de Crăciun”. Și pe urmă? Nimeni nu știe.
Liderii de afaceri susțin că mișcarea vine prea târziu, mai ales că însuși Johnson a asigurat că Marea Britanie nu se va întoarce la „migrația necontrolată”. Farsa Brexit continuă.
14 milioane de oameni au ieșit de pe piața muncii
Un alt factor pe piețele muncii perturbate sunt alegerile stilului de viață. După 18 luni petrecute mai ales acasă, mulți oameni din țările occidentale își regândesc echilibrul între viața profesională și cea personală și tipul de locuri de muncă pe care sunt dispuși să le accepte.
„Munca de acasă și cu jumătate de normă ar putea duce la schimbări structurale în comportament, dar mai ales în locuri de muncă mai bine plătite”, spune Stefano Scarpetta, director pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Datele colectate de OCDE, care grupează majoritatea economiilor industriale avansate, arată că în cele 38 de țări membre ale acesteia, aproximativ 20 de milioane de oameni “lucrează mai puțin” decât înainte de atacul coronavirusului.
Dintre aceștia, 14 milioane au ieșit de pe piața forței de muncă și sunt clasificați ca „nefuncționali” și „nu caută de lucru”. Comparativ cu 2019, încă 3 milioane de tineri nu sunt încadrați în muncă, educație sau formare profesională.
De asemenea, pandemia a amplificat tendințele care erau în curs înainte de criză. De exemplu, locurile de muncă relativ bine plătite din magazine dispar mai repede, deoarece comenzile online de produse alimentare și bunuri de larg consum au crescut, creând deseori locuri de muncă în platformele logistice la distanță, centrele de apeluri și livrarea la domiciliu.
Pentru a recruta și reține personalul, companiile vor trebui să concureze mai greu, oferind salarii și condiții mai atractive, să fie mai sensibile la echilibrul dintre viața profesională și cea profesională a angajaților lor și să ofere cursuri mai bune de formare și carieră, a explicat oficialul OCDE.
În loc să încerce să restabilească piața muncii pre-Covid, societățile occidentale ar trebui să profite de șansa de a crea un nou pact social.
Lipsa forței de muncă este o altă mare minciună.
Pareto a văzut că deși majoritatea bărbaților erau pe front, primul război mondial, iar femeile erau femei adică aveau grijă de casă și copii, producția industrială nu numai că nu scăzut dar chiar a crescut.
Așa a venit cu 20% 80%.
Dacă muncesc doar 20% e destul și pentru restul de 80%.
Occidentul a compensat mereu prin imigrația de lucrători. Problema este acum criza mondială de competență. Se gasesc foarte greu muncitori buni si harnici. Sunt tot mai puțini pana si in China sau India, principalul rezervor mondial. Nimeni nu mai invata o meserie, toti pierd timpul pe telefonul mobil.