La 20 de ani după atentatele din 11 septembrie, Arabia Saudită încearcă să-și lustruiască imaginea

Reformele, sub impulsul prințului moștenitor Mohammed bin Salman Al Saud (MBS), au subminat „structurile și rețelele islamului radical din țară”, unde 15 cetățeni saudiți au fost implicați în atacurile teroriste din SUA.

La douăzeci de ani de la atacurile din 11 septembrie 2001, în mare parte conduse de saudiți, regatul ultraconservator se străduiește să proiecteze imaginea unei țări deschise și tolerante, cu o serie de reforme economice și sociale.

De la jihadism la reapropierea de SUA

Atacurile revendicate de rețeaua jihadistă Al-Qaeda au ucis aproape 3.000 de oameni. Căzută în dizgrație o vreme, Arabia Saudită a reușit apoi să se apropie din nou de aliatul american.

Națiunea bogată din Golf, cel mai mare exportator de țiței din lume și partener de lungă durată al americanilor, a negat orice implicare în atacuri: 15 din cei 19 autori erau cetățeni saudiți.

Dar abia în ultimii ani, sub conducerea prințului moștenitor Mohammed bin Salman, regatul a lansat o serie de reforme pentru a ieși din dependența de petrol și a corecta imaginea unei țări acuzate de mult timp de exportul doctrinei riguroase sunnită wahhabi.

Femeile au dreptul la permis auto, cinematografele s-au redeschis și concertele, sunt deschise ambelor sexe, etc.

Aceste reforme sunt „una dintre consecințele pe termen lung” a atacurilor din 11 septembrie, a declarat Yasmine Farouk, cercetător la grupul de reflecție Carnegie Endowment for International Peace.

Ce va desecretiza Biden?

Potrivit familiilor victimelor din 11 septembrie, documentele secrete pot conține dovezi că guvernul saudit a avut legături cu făptașii. Președintele SUA, Joe Biden, a anunțat viitoarea declasificare a acestora.

Miercuri, Ambasada Arabiei Saudite la Washington a salutat anunțul lui Biden, „reiterând sprijinul de lungă durată al Riadului pentru declasificarea totală” a oricărui document „în speranța de a pune capăt o dată pentru totdeauna acuzațiilor nefondate împotriva regatului”.

Schimbări radicale cu trecutul

Pentru Yasmine Farouk, lumea are de-a face cu „o nouă Arabie Saudită”. Odată cu afirmarea prințului moștenitor, au urmat schimbări aproape inimaginabile în trecut pentru această țară ultraconservatoare.

Guvernul a eliminat poliția morală care îi alungă pe clienți din centrele comerciale în timpul rugăciunii sau împiedică persoanele de sex opus să se întâlnească în același loc. Magazinele și restaurantele pot rămâne deschise acum în timpul celor cinci rugăciuni zilnice, când trebuiau să se închidă până de curând.

Țara, pământ al  celor mai sfinte locuri ale Islamului, caută, de asemenea, să atragă turiști datorită peisajelor pitorești încă puțin exploatate, scrie The Times of Israel. Regatul este acum „un loc profund diferit și mult mai bun”, a declarat Ali Shihabi, consilier al guvernului saudit.

Potrivit acestuia, aceste reforme au subminat „structurile și rețelele islamului radical din țară. Rezervorul tinerilor saudiți îndoctrinați de islamul reacționar se usucă rapid”.

Mai e mult până departe

Dar, pentru Yasmine Farouk, reformele „nu sunt suficiente” pentru eradicarea extremismului, în absența „dialogului cu societatea care ar face posibilă confruntarea cu argumentele extremiștilor”.

„Dialogul este foarte important pentru atingerea obiectivelor, mai degrabă decât forțarea schimbărilor asupra oamenilor”.

În orice caz, introducerea reformelor sociale nu a marcat sfârșitul represiunii împotriva oricărei opoziții sau activism a societății civile, cu un regim politic deosebit de ostil dezbaterilor publice.

Dacă reformele au fost salutate de ONG-urile internaționale, acestea din urmă denunță în continuare reprimarea brutală a vocilor disidente, precum închiderea activistelor pentru drepturile femeii sau asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi, ucis la consulatul saudit la Istanbul.

„Sarcină colosală”

Și, deși regatul a luat în cătare predicatorii islamiști fundamentalisti, radicalismul în societate nu este eliminat.

Pentru Kristin Diwan, cercetător la Arab Gulf States Institute din Washington, reformele trebuie să vizeze mai presus de toate sistemul de învățământ, asociat de mult timp cu wahabismul. „Reformarea unui întreg sistem educațional – programele, profesorii, instituțiile – este o sarcină colosală care este asemănătoare cu recreerea societății în sine”, observă ea.

Autoritățile examinează în prezent manuale școlare care denigrează non-musulmanii, iar ministerul educației a anunțat că lucrează la un nou program care promovează „valorile libertății de gândire și toleranței”.

În 2018, prințul Mohammed a spus că dorește să elimine toate elementele „extremiste” din sistemul de învățământ. „Nu există nicio îndoială că intenția există, dar implementarea va dura mult timp”, spune Kristin Diwan.