În doar câteva săptămâni, Germania se va confrunta cu aceeași dilemă cu care s-au confruntat Polonia și Bulgaria în urmă cu câteva zile: să plătească pentru gazul rusesc în condițiile lui Vladimir Putin, încălcând astfel sancțiunile europene, sau să vadă cum Kremlinul închide robinetele.
Deși nu a reușit pe câmpul de luptă în Ucraina, Putin continuă să joace o mână strălucită pe piața energetică, exploatând slăbiciunile unor ani de politică europeană mioapă.
Atât Berlinul, cât și Moscova mânuiesc arma gazului – doar că la viteze diferite. Germania intenționează să nu mai cumpere gaz rusesc, poate până în 2024, iar între timp să găsească surse suplimentare și să construiască infrastructura pentru a importa gaz natural lichefiat din SUA și Orientul Mijlociu. Rusia face invers: mânuind arma acum.
Kremlinul le-a transmis clienților săi europeni de gaze naturale că, dacă vor să primească în continuare gaz rusesc, trebuie să plătească pentru acesta printr-un cont la Gazprombank, un creditor controlat de stat. Plata implică un proces în două etape, cu două conturi, unul în euro și unul în ruble. Primul pas este o plată în euro; al doilea este conversia acesteia în ruble pentru contul clientului.
Numai după ce această conversie, care, din punct de vedere tehnic, este efectuată de banca centrală rusă, plata este considerată efectuată.
Germania – și Franța și Italia – nu au intenționat niciodată să impună acum un embargo asupra gazului rusesc. Sancțiunile asupra băncii centrale aveau ca scop împiedicarea accesului lui Putin la miliarde de dolari în rezervele de valută forte, nu oprirea plăților de gaz.
Dacă Berlinul, Parisul și Roma vor permite continuarea plăților, își vor arăta propria ipocrizie, deschizând o fisură care ar avansa strategia politică „divide et impera” a Kremlinului. De asemenea, vor arăta că UE este pregătită să continue să plătească miliarde de euro în fiecare săptămână Rusiei, susținând rubla – și subvenționându-i armata – în acest proces. Mai rău, nu va fi ultima concesie.
Putin va exploata slăbiciunea gazului pentru mai mult. Acum este vorba despre plata rublei; mâine ar putea fi vorba despre anularea sancțiunilor sau despre ajutorul militar acordat Ucrainei.
O oprire completă a livrărilor cu gaz în UE ar duce la o reducere cu 10% a cererii industriale, potrivit companiei de consultanță energetică Wood Mackenzie. Chiar și fără raționalizarea energiei, economia Europei se află pe un teren șubred. Zona euro a înregistrat în primul trimestru o creștere mai mică decât se aștepta de 0,2%, reflectând o contracție în Italia, o stagnare în Franța și o expansiune slabă în Spania. Germania a evitat la limită o recesiune.
Dacă o întrerupere a aprovizionării cu gaz ar dura mai mult de câteva luni, ar avea implicații economice majore pentru întreaga regiune.