AcasăȘTIRI EXTERNEJoe Biden și Vladimir Putin, istoria unei rivalități feroce în patru acte

Joe Biden și Vladimir Putin, istoria unei rivalități feroce în patru acte

Joe Biden și Vladimir Putin, istoria unei rivalități feroce în patru acte/Foto: Facebook

În ciuda multiplelor lor dezacorduri, Vladimir Putin și Joe Biden au declarat, după schimbarea administrației americane, că vor să coopereze în probleme de interes comun. Dar, în doar câteva săptămâni, cazurile de spionaj imputate Rusiei, situația din Crimeea sau otrăvirea disidentului Alexei Navalnîi, par să fi reușit să învingă aceste bune intenții. 

După patru ani de președinție Trump, cu amânări, concilieri și chiar momente surprinzătoare de complicitate cu Vladimir Putin, mandatul lui Joe Biden început, la 20 ianuarie, într-un registru mai ofensiv față de omul puternic al Kremlinului.

Dar într-un context în care relațiile dintre Statele Unite și Rusia sunt în prezent la cel mai jos nivel de la sfârșitul Războiului Rece, situația s-a transformat rapid într-o inexorabilă spirală de tensiune între cei doi adversari politic, pe fondul unei vechi rivalități.

Actul 1: tensiuni deja (puternic) prezente înainte de învestitura lui Biden

De aproape două luni, tensiunile dintre Joe Biden și Vladimir Putin au continuat să alimenteze coloanele presei internaționale. Între escaladarea verbală și sancțiuni, unii observatori nu mai ezită să evoce din 20 ianuarie (data învestiturii lui Joe Biden) un vechi de Război Rece între Moscova și Washigton.

Dar, în realitate, rivalitatea dintre cei doi președinți nu datează doar din 20 ianuarie. După cum i-a mărturisit recent unui jurnalist al postului ABC, în 2011, când Joe Biden era atunci vicepreședinte al lui Barack Obama, i-a spus verde-n față lui Vladimir Putin: „Nu cred că ai suflet”.

Zece ani mai târziu, este clar că tensiunile dintre cei doi politicieni au rămas deosebit de acute.

În noiembrie 2020, când Joe Biden a câștigat oficial al 46-lea scrutin prezidențial în, Vladimir Putin a fost, de asemenea, unul dintre puținii lideri mondiali care nu a recunoscut imediat victoria democratului, după ce a preferat să aștepte, după cum a spus, votul Colegiul electoral american din 14 decembrie pentru a-l felicita pe președintele ales … la șase săptămâni după scrutin.

Câteva zile mai târziu, Joe Biden, nerăbdător să arate contrastul cu un Donald Trump pe care l-a considerat, timp de patru ani, prea consensual în privința lui Vladimir Poutin, răspunde și acuză oficial administrația rusă că se află la originea unui atac cibernetic major suferit de infrastructurile americane la mijlocul lunii decembrie 2020.

„Când am fost informat despre amploarea pagubelor și identitatea celor responsabili, ei pot fi siguri că vom răspunde”, a amenințat Biden, miercuri, 23 decembrie 2020, cu ochii îndreptați, fără să se ascundă, în direcția liderului de la Kremlin.

Pe de cealaltă parte a Atlanticului, în acea zi, Vladimir Putin, deziluzionat, dădea deja asigurări că el nu așteaptă nimic de la viitoarea administrație americană, calificând drept „rusofobe” remarcile combative ale lui Biden, denunțând și agresivitatea rivalilor occidentali față de o Rusie pașnică…

După acest prim schimb de amabilități, Konstantin Kosaciov, președintele Comisiei pentru afaceri externe a camerei superioare a  parlamentului rus, nu a ratat ocazia, la 7 ianuarie 2021, profitând de invazia Capitolului, să arate cu degetul către o democrație americană „șchioapă”.

„Partea perdantă are motive mai mult decât suficiente pentru a-i acuza pe câștigători de falsificări, este evident că democrația americană șchiopătează cu ambele picioare, a declarat Kosaciov, în dimineața Crăciunului pe stil vechi, într-o Rusie trezită de imagini difuzate în buclă la televizor, sub titlul „haos la Washington” și însoțite de muzică provocatoare de anxietate.

În replică la această înțepătură a Moscovei, care lasă puțin loc pentru o îmbunătățire a relațiilor înghețate dintre cei doi adversari, Joe Biden decide să nu-l cheme pe Vladimir Putin în ziua învestiturii sale, preferându-l pe primul-ministru canadian Justin Trudeau în locul său.

Actul 2: prima convorbire telefonică

26 ianuarie marchează un moment decisiv în relația dintre Joe Biden și Vladimir Putin. Pentru că, după ce a reușit să extindă în grabă și pe furiș, tratatul-cheie New Start privind dezarmarea nucleară dintre Washington și Moscova, care urma să expire la începutul lunii februarie și pe care Donald Trump nu reușise să îl reînnoiască, Joe Biden a intenționat să meargă mai departe.

În ruptură cu diplomatia adesea criticată a predecesorului său, noul președinte vrea într-adevăr să arate, așa cum promisese, că tonul s-a schimbat în ceea ce privește Rusia. Laitmotivul său: să dea dovadă de fermitate.

Prin urmare, în 26 ianuarie, Joe Biden a vorbit pentru prima dată de la intrarea în Casa Albă cu omologul său rus, intenționând să ridice mai multe probleme aflate în centrul tensiunilor dintre cele două țări rivale.

După ce a reafirmat mai întâi sprijinul  american  pentru Kiev, în fața agresiunii persistente din partea Rusiei, Joe Biden insistă și asupra problemei spinoase a lui Alexei Navalnîi, cel mai cunoscut critic al lui Putin, arestat la Moscova pe 17 ianuarie, la întoarcerea sa în Rusia după cinci luni de convalescență în Germania, în urma otrăvirii sale cu o substanță neurotoxică din familia Noviciok.

De asemenea, președintele american nu a ezitat să evoce amestecul rus în alegerile prezidențiale din 2020 din  Statele Unite, recentul atac cibernetic uriaș împotriva ministerelor americane atribuit de Washington Moscovei și informațiile conform cărora Rusia ar fi plătit  recompense  talibanilor pentru a-i ucide pe soldații americani în Afganistan.

„El a intenționat să clarifice faptul că Statele Unite vor acționa decisiv pentru a-și apăra interesele naționale în fața actelor nefaste ale Rusiei, a  declarat ulterior  purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki.

Într-un comunicat de presă laconic, președinția rusă a anunțat la 26 ianuarie că Vladimir Putin a spus la telefon că susține  o normalizare a relațiilor dintre Rusia și Statele Unite, care, potrivit lui, ar răspunde intereselor celor două țări dar și ale celor ale întregii comunități internaționale, având în vedere responsabilitatea lor specială în menținerea securității și stabilității în lume.

Actul 3: noua strategie a lui Joe Biden

Cu toate acestea, a doua zi după acest apel, președintele Federației Ruse a profitat de platforma care i-a fost oferită de Forumul de la Davos pentru a-l critica pe cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite și a lansa, la rândul lui, acuzații de ingerință în treburile interne ale Rusiei.

Cu ocazia acestui summit, Vladimir Putin a criticat așadar imixtiunea  în afacerile interne ruse a gigantilor americani ai internetului, după demonstrațiile opoziției care au reunit sute de mii de oameni, cu două zile mai devreme, în toată Rusia.

„Unde este linia dintre succesul unei companii globale cu servicii populare (…) și încercările de a controla brutal, la propria discreție, societatea”, a întrebat retoric Putin, sugerând că această linie a fost depășită și că drepturile fundamentale ale omului au fost încălcate.

Hotărât să-și arate dârzeni împotriva Rusiei și să nu se lase intimidat, Joe Biden a ripostat câteva zile mai târziu. După ce a cerut  Rusiei să înceapă imediat retragerea forțelor sale din Libia și după ce a cerut Kremlinului să elibereze doi americani reținuți în Rusia, Joe Biden a rostit, la 5 februarie un discurs foarte virulent împotriva adversarului său politic.

„I-am spus clar președintelui Putin, într-un mod foarte diferit de predecesorul meu, că timpul în care Statele Unite s-au supus actelor agresive ale Rusiei (…) s-a încheiat”, a declarat Biden în special în primul său discurs despre politica externă, la Departamentul de Stat.

Deplângând „o retorică foarte agresivă și nu foarte constructivă”, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, a declarat presei, a doua zi după discursul lui Joe Biden, că speră că va rămâne, totuși, o bază pentru cooperare bilaterală, în ciuda „cantității uriașe de diferenduri și diferențe privind subiecte-cheie”.

Dar, la mai puțin de o lună de la învestitura lui Joe Biden, confruntarea american-rusă căpătase deja amploare. Chiar prea multă. La 19 februarie, Joe Biden a preferat un G7 fără Moscova, declarând că nu intenționează să-i trimită o invitație de participare la summit. Rusia a fost expulzată din G8, în 2014, după anexarea Crimeei, nerecunoscută de organizațiile internaționale.

„Nu cred că vom da noi invitații Rusiei sau nu reiterăm invitații noi în Rusia”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki. „Desigur, o invitație ar fi făcută în parteneriat cu partenerii noștri G7”, a adăugat ea.

Actul 4: primele sancțiuni

Confruntat cu această escaladare verbală în creștere între cei doi adversari, ultimul lider al URSS, Mihail Gorbaciov, a reiterat, la 27 februarie, apelurile sale pentru o normalizare a relațiilor dintre Statele Unite și Rusia, spunând că este foarte îngrijorat de esaladarea bilaterală a tensiunilor.

Dar apelul lui Gorbaciov nu a ajutat la nimic. La 2 martie, SUA au anunțat sancțiuni împotriva mai multor înalți oficiali ruși, considerați responsabili de tentativa de asasinare a lui Alexei Navalnîi și ulterior de condamnarea acestuia la închisoare.

Sub protecția anonimatului, un oficial american a reamintit în acea zi apelul americanilor pentru eliberarea „imediată și necondiționată” a lui Navalnîi, estimând că „problema drepturilor omului este în joc”.

Iritat de un caz care îl destabilizează începând cu 20 august 2020, Kremlinul se răzbună în aceeași seară, denunțând într-un comunicat de presă un „atac ostil anti-rus” care face parte dintr-o „politică americană lipsită de logică și de sens, care nu face decât să afecteze și mai mult relațiile bilaterale”.

După ce a cerut ferm Washingtonul „să nu se joace cu focul”, a doua zi, ministerul rus de Externe revine la atac denunțând „ un amestec în afacerile interne ale Rusiei” și promițând un „răspuns adecvat deja aflat în curs de examinare”.

La17 martie, tensiunile înregistrează un nou salt. Invitat de postul ABC, Joe Biden, interogat de jurnalistul care îl întreabă dacă crede că președintele Rusiei este un criminal, dă din cap afirmativ. „În curând veți vedea prețul pe care el îl va plăti”, a adăugat el solemn.

Dar, într-o Rusie tradiționalistă în care administrația rămâne puternic atașată de imaginea președintelui său, cuvintele lui Joe Biden rezonează ca un atac direct asupra țării.

Putin este președintele nostru și un atac asupra lui este un atac asupra țării noastre  (…) Cu declarațiile sale, Biden a insultat cetățenii țării noastre”, a scris pe contul său Telegram Viaceslav Volodin, președintele Camerei inferioare a Parlamentului rus și un apropiat al lui Putin.

În aceeași zi, Rusia a anunțat, de asemenea, că și-a rechemat ambasadorul în Statele Unite pentru consultări, asigurând totodată că dorește să evite „deteriorarea ireversibilă” a relațiilor cu Washingtonul.

În câteva ore, interviul pe care Joe Biden i l-a acordat postului ABC devine o chestiune de stat, iar a doua zi după difuzarea acestuia, Vladimir Putin însuși reacționează, batjocoritor, în timpul unei conferințe video cu reprezentanții societății civile din Crimeea.

„Cine zice ăla e”, a ripostat Putin, reafirmând, pe un ton mai serios, că Moscova nu se va lăsa intimidată de Wahington.

Și, ca un semnal puternic trimis lui Joe Biden, Vladimir Putin a propus, vineri, o discuție între cei doi, transmisă în direct, în zilele următoare, ca răspuns la acuzațiile americane.

author avatar
Tudor Borcea