Joe Biden decide luni soarta prințului moștenitor al Arabiei Saudite. Mărirea și decăderea lui „MBS”

Prin publicarea raportului serviciilor americane de informații despre asasinarea jurnalistului saudit Jamal Khashoggi, foarte compromițător pentru prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman (alias „MBS”), administrația Joe Biden pare să fi pecetluit soarta omului forte al Riadului.

Președintele Joe Biden a declarat că guvernul său va face un anunț cu privire la Arabia Saudită, luni, în urma unui raport al serviciilor de informații ale SUA potrivit căruia prințul moștenitor Mohammed bin Salman a aprobat uciderea jurnalistului Jamal Khashoggi.

Administrația Biden s-a confruntat cu unele critici, inclusiv printr-un editorial din Washington Post, potrivit cărora președintele SUA ar fi trebuit să fie mai dur cu prințul moștenitor saudit, care nu a fost sancționat, în ciuda faptului că a fost învinuit pentru aprobarea asasinării lui Khashoggi.

Întrebat despre pedepsirea lui „MBS”, care conduce de facto regatul saudit, Joe Biden a declarat: „Ce vom face, în general, cu Arabia Saudită va fi anunțat luni”. Liderul de la Casa Albă nu a oferit alte detalii.

Soarta îngrozitoare a lui Jamal Khashoggi, critic al lui „MBS”

Khashoggi, rezident american, care a scris articole de opinie pentru Washington Post, criticând politicile prințului moștenitor, a fost asasinat și corpul său a fost dezmembrat de o echipă de agenți ce aveau legătură cu „MBS”, la consulatul regatului saudit din Istanbul, în octombrie 2018.

Guvernul saudit a negat orice implicare a prințului moștenitor și a lansat, vineri, o declarație prin care respinge concluziile raportului SUA.

Tot vineri, americanii au anunţat sancţiuni financiare împotriva unei unităţi de intervenţie specială şi a fostului număr doi al serviciilor saudite de informaţii, Ahmad Asiri, apropiaţi prinţului moştenitor al Arabiei Saudite pentru rolul lor în asasinarea lui Khashoggi.

Protejatul lui Trump, la mâna lui Biden

Prințul moștenitor Mohammed bin Salman a avut dreptate să se teamă de intrarea în Casa Albă a democratului Joe Biden, în detrimentul lui Donald Trump, în timp ce el mizase totul pe o realegere a miliardarului american, el fiind unul dintre protejații săi.

În urma declasificării de către Washington a raportului despre asasinarea lui Jamal Khashoggi, care îl acuză pe „MBS” că a „validat” operațiunea de „capturare sau ucidere” a jurnalistului saudit, Mohammed bin Salman apare ca marele perdant, pe scena diplomatică a Orientul Mijlociu, a alegerii lui Joe Biden la președinția Statelor Unite.

Joe Biden, care vrea să „recalibreze” relațiile dintre Washington și Riad, rupând diplomația din epoca Trump în regiune, nu și-a ascuns niciodată ostilitatea față de tânărul prinț, mai ales în timpul campaniei sale prezidențiale.

Renegare publică cu repercusiuni internaționale

Și dacă Washingtonul a decis să nu îl sancționeze pe „MBS”, oprobiul public internațional după publicarea raportului despre asasinarea lui Khashoggi strică eforturile fiului regelui Salman de a-și reabilita imaginea sa și a țării sale, deja grav deteriorate.

Aceasta este o mare lovitură pentru cel care s-a prezentat în Occident ca un prinț deschis și reformator, hotărât să liberalizeze, cu blândețe, un regat riguros și ultraconservator

Un regim saudit brutal

Numit ministru al Apărării, apoi prinț moștenitor, în iunie 2017, de regele Salman, „MBS”, descris ca impulsiv și grăbit, a cunoscut o ascensiune spectaculoasă.

În special datorită planului său de transformare a economiei saudite – prea dependentă de petrol – și angajamentului său de a combate corupția și terorismul.

Dar inițiativele sale au fost rapid eclipsate de metodele sale brutale de guvernare și de deriva autoritară din interiorul țării.

În câteva luni, a devenit conducătorul de facto al regatului wahhabit, trecând de la o monarhie bazată pe consens între diferitele ramuri ale familiei regale la un regim personalizat în care puterile erau concentrate în mâinile sale.

Ofensivele sale de PR și turneele sale în străinătate sunt extrem de mediatizate și uneori fac să fie uitate campaniile expeditive de arestări desfășurate în regat împotriva membrilor familiei regale, activiștilor pentru drepturile omului, intelectualilor și criticilor.

Abuzuri denunțate de mai multe ori de Jamal Khashoggi, care se exilase în Statele Unite din 2017, în editoriale fără compromisuri publicate în Washington Post.

Dar mai ales furtuna internațională declanșată de asasinarea aceluiași Jamal Khashoggi, la 2 octombrie 2018, va afecta iremediabil imaginea lui Mohammed bin Salman și va aduce în fața opiniei publice internaționale bilanțul greu al petromonarhiei saudite în ceea ce privesc drepturile omului.

Restricționarea libertăților de exprimare și asociere, interzicerea adunărilor pașnice, libertatea religioasă inexistentă în afara Islamului, procesele neloiale, discriminarea femeilor și a minorității șiite, exercitarea torturii, condamnări la moarte arbitrare…

Dacă natura represivă a monarhiei saudite, guvernată de o versiune riguroasă a „șariei”, legea islamică, cu privire la orice provocare internă a fost întotdeauna la ordinea zilei, situația s-a înrăutățit de la creșterea în putere a lui „MBS”.

Un aliat jenant pentru Statele Unite

La nivel diplomatic, bilanțul presupus să-l legitimeze pe „MBS” la nivel internațional este la fel de negativ, în timp ce, și la acest nivel, el a ales maniera forte.

„Fie că este vorba de conflictul yemenit, care a devenit un Vietnam la porțile regatului, fie de embargoul forte menit să facă Qatarul să se îndoaie, sau chiar de lovitura  împotriva Libanului, cu afacerea demisiei reale/false a prim-ministrului Saad Hariri, niciuna dintre inițiativele sale nu le-a permis saudiților să își consolideze pozițiile pe scena regională față de Iran”, a rezumat Karim Sader, politolog și consultant specializat în Golf, intervievat de France 24.

În special în Yemen, unde „MBS” a început lupta în martie 2015, rebelii șiiți houthi, susținuți de Teheran, încă rezistă coaliției internaționale, în timp ce conflictul a provocat ceea ce ONU numește „cea mai gravă criză umanitară din lume”.

Flatat,în mai 2017, de președintele american Donald Trump, aflat atunci în vizită în Arabia Saudită, MBS își leagă diplomația de cea a administrației Trump, concentrată, ca și el, asupra amenințării iraniene.

„MBS” s-a apropiat și de Jared Kushner, ginerele lui Trump, responsabil cu dosarul din Orientul Mijlociu. Relații privilegiate și acces direct la biroul oval, care îi va fi de mare ajutor în momentul afacerii Khashoggi.

În timp ce el apare acum ca un aliat jenant pentru Statele Unite, președintele Donald Trump l-a apărat personal, pentru a asigura garanția saudită pentru „acordul său al secolului” din Orientul Mijlociu și deschiderea relațiilor diplomatice între unele țări din Golf și Israel.

Khashogii: „MBS este un lider tribal retrograd”

De partea lor, presa americană și tabăra democrată nu-l cruță pe fiul regelui saudit, care a sfârșit prin a-și asuma „toată responsabilitatea” pentru asasinarea jurnalistului, negând în același timp că ar fi fost comanditarul acestei crime.

În octombrie 2018, Newsweek a dezvăluit un interviu inedit – și nedatat – cu Jamal Khashoggi în care acesta din urmă consideră că „MBS” nu este altceva decât un „lider tribal retrograd”, care se bucură de o putere „autocrată” și nu caută în niciun caz o deschiderea regimului saudit către democrație. De asemenea, jurnalistul afirmă în acest interviu că se teme pentru viața sa.

Riadul nu a dezvăluit până acum locul unde se află corpul jurnalistului, care nu a a mai fost văzut după o întâlnire administrativă la consulatul saudit din Istanbul, la 2 octombrie 2018.

Dar, odată cu lansarea raportului CIA, omul puternic al monarhiei wahhabite nu mai este de neatins.

Sosirea la Casa Albă a lui Joe Biden, care și-a înmulțit deciziile nefavorabile lui „MBS” (mână extinsă Teheranului în vederea unei posibile reveniri la acordul nuclear iranian, restricții privind livrarea armelor către Riad), a provocat, fără îndoială, ca „MBS” să-și piardă din sentimentul de impunitate de care s-a bucurat în timpul erei Trump.

Rămâne de văzut care va fi viitorul lui „MBS” în regat și dacă administrația SUA nu inițiază un proces pentru a duce la căderea sa.