La 28 octombrie 1922, „Marșul asupra Romei” a marcat venirea la putere a fasciștilor și a dictatorului Benito Mussolini(“Il Duce”), pentru care mulți italieni manifestă încă o anumită indulgență – și nostalgie – un secol mai târziu.
Centenarul acestui eveniment are loc vineri, la câteva zile după numirea premierului Giorgia Meloni, lider al unui partid de extrema dreaptă(Fratelli d’Italia).
În timp ce Hitler în Germania, mareșalul Pétain în Franța și Franco în Spania sunt acum venerați doar de o mână de extremiști, Benito Mussolini, care a fost la putere între 1922 și 1943, are încă scoruri bune în Italia.
„A făcut și lucruri bune”
În 2013, Silvio Berlusconi, pe atunci prim-ministru, a declarat că, în ciuda „greșelii” legilor antievreiești, „Mussolini a făcut și lucruri bune în atât de multe alte domenii”.
„Declarațiile lui Silvio Berlusconi (în marja unei ceremonii cu ocazia Zilei comemorării Holocaustului, notează AFP) arată în ce măsură Italia are încă dificultăți în a-și accepta cu seriozitate propria istorie și propriile responsabilități”, a denunțat atunci președintele Uniunii Comunităților Evreiești din Italia, Renzo Gattegna.
Sub regimul Mussolini, peste 7.000 de bărbați, femei și copii evrei italieni au fost exterminați în lagărele de exterminare naziste.
Giorgia Meloni a numit acest episod „cel mai întunecat punct din istoria Italiei, o rușine care va marca poporul nostru pentru totdeauna”.
Cultul omului puternic
În Italia, unde cultul omului puternic, al autocratului care guvernează fără să se preocupe de democrație este încă răspândit, mulți îi atribuie lui Mussolini meritul de a fi dotat țara cu infrastructură (trenuri, autostrăzi etc) sau de a fi lansat programe de protecție socială, chiar dacă adesea i se atribuie măsuri care erau deja în curs de realizare înainte de venirea sa la putere.
Potrivit unui sondaj realizat în octombrie 2021 de Institutul Ipsos, 66% dintre tinerii italieni cu vârste cuprinse între 16 și 25 de ani consideră că regimul fascist al lui Mussolini a fost o dictatură care trebuie condamnată în parte, dar care a avut și efecte benefice.
Această atitudine se reflectă, de asemenea, în planificarea urbană și în anumite monumente din întreaga peninsulă, cum ar fi uriașul obelisc inscripționat cu cuvintele „Mussolini Dux”, care se află încă pe stadionul olimpic din Roma, fără niciun context. Ca să nu mai vorbim de portretele lui Il Duce care încă împodobesc pereții unor ministere.
Deși propaganda regimului fascist reprezintă o infracțiune în Italia, este totuși tolerată, iar site-urile care exaltă memoria „ventennio” (cele două decenii de putere ale lui Mussolini) sunt în floare pe internet. Un exemplu este pagina de Facebook a tinerilor fasciști italieni, creată în 2015, care are zeci de mii de membri, sau profilul „oficial” al lui Mussolini pe Instagram.
Cultul Ducelui este întreținut în liniștitul oraș Predappio, în Emilia-Romagna (nord), unde s-a născut și a fost îngropat: mormântul său din cripta capelei de familie domină cimitirul și atrage zeci de mii de vizitatori în fiecare an.
Un membru al partidului Giorgiei Meloni, Ignazio La Russa, al cărui al doilea prenume este Benito și care este un colecționar declarat de busturi ale lui Mussolini și alte „suveniruri” din epoca fascistă, a fost ales fără probleme la 13 octombrie președinte al Senatului. „Suntem cu toții moștenitorii lui Duce”, a declarat el în septembrie.