Un summit G20 „pentru climă și economie” este programat în acest weekend la Roma. Problemă: liderii Rusiei și Chinei nu vin. Turcia, aproape să declanșeze un incident diplomatic în ajunul întâlnirii. Și Statele Unite, Australia și Franța vor fi la aceeași masă pentru prima data după „scandalul submarinelor”.
Prima întâlnire în persoană a liderilor celor mai mari economii din lume de la începutul pandemiei nu pare a se încadra într-un “program normal”. Mai ales că, de îndată ce evenimentul se încheie, un summit mai mare al Națiunilor Unite dedicat schimbărilor climatice începe la Glasgow, Scoția. Mai degrabă, la Roma va avea lor un preambul marcat de tensiune.
Unii dintre președinții și prim-miniștrii participanți s-au întâlnit la un summit al Grupului celor Șapte, concentrat pe Covid, în iulie, iar alții s-au petrecut pe holurile ONU în timpul Adunării Generale de la New York de luna trecută.
Dar este pentru prima dată când liderii țărilor care reprezintă 75% din comerțul global și 60% din populația lumii se vor întâlni ca grup după aproape doi ani de blocaje induse de virus, potrivit AP.
În timp ce redresarea economică este un punct de top al ordinii de zi, gazda Italia speră că acești lideri vor stabili un termen limită comun – dacă se va întâmpla asta – pentru a atinge emisiile nete de gaze cu efect de seră și să exploreze angajamentul de a reduce emisiile de metan.
ONU și activiștii se uită la bani: solicită G20 nu mai puțin de 100 de miliarde de dolari pe an ca ajutor pentru politicile climatice.
Dar ce se poate realiza dacă liderul Chinei, primul poluator din lume și a doua economie a lumii, nu apare la Roma? Xi Jinping, care nu a părăsit țara de la începutul anului 2020, este de așteptat să participe de online, la fel ca și Vladimir Putin.
Energia, fragilitatea europeană
Absența lui Xi și Putin trimite un semnal pe care Europa ar trebui să-l rețină în special, a declarat analistul politic Massimo Franco pentru Corriere della Sera: „Dacă China nu vine la Roma, dacă Rusia – care are mult gaz de vândut Europei – nu se alătură G20, cred că acest summit va fi o confirmare a fragilității europene din punct de vedere energetic”.
Încurcate sunt căile geopoliticii
Anunțul de luna trecută a unui acord dintre SUA și Marea Britanie de a vinde submarine nucleare Australiei a ilustrat vulnerabilitatea geopolitică a Europei.
A distrus un contract al Franței de 66 de miliarde de dolari de a vinde submarine diesel în Australia și a determinat Parisul să ia acțiunea fără precedent de a-și rechema ambasadorii din SUA și Australia.
Joe Biden și Emmanuel Macron au vorbit de două ori la telefon de la conflict și se așteaptă să se întâlnească în privat la Roma.
Macron urmărește să asigure sprijinul SUA pentru „stabilirea unei apărări europene mai puternice, complementară NATO și care să contribuie la securitatea globală”, potrivit unui comunicat de la Palatul Elysee.
Turcia, unul dintre membrii G-20, a amenințat săptămâna trecută că îi va expulza pe ambasadorii a 10 națiuni occidentale din cauza sprijinului lor pentru un activist întemnițat. Patru dintre acești ambasadori provin din țările celor 20, Germania, Franța, Canada și SUA.
Mario Draghi, un weekend furtunos
În acest context tensionat, premierul italian Mario Draghi are o sarcină grea, încercând să conducă summitul pentru a determina unele angajamente solide în materie de climă înainte de Glasgow.
Dar noua geopolitică europeană, diferitele puncte strategice și intersele țărilor, criza energetică, depedența de Rusia lui Putin și contracararea influenței Chinei seamănă discordie între aliații europeni tradiționali. Pe Draghi îl așteaptă un weekend de foc.
