Noul prim-ministru Giorgia Meloni a ancorat marți cu fermitate Italia „în inima UE și NATO”, negând în același timp orice „apropiere” de fascism, la o lună de la victoria istorică în alegeri a partidului său de extremă dreapta Fratelli d’Italia și de la anxietatea pe care a provocat-o.
De la “Italia face parte pe deplin din Europa și din lumea occidentală”, până la „Nu am avut niciodată simpatie sau apropiere față de regimurile antidemocratice, inclusiv față de fascism”, Meloni a mai declarat că în tinerețe a fost o admiratoare a lui Mussolini.
Și a mai promis că Italia va rămâne „un partener de încredere al NATO în sprijinul Ucrainei, care se opune agresiunii ruse”.
Acest discurs a vizat în mod clar să liniștească Bruxelles-ul și partenerii Romei, în timp ce Meloni are în coaliția sa parteneri pro-ruși, printre care liderul Ligii, Matteo Salvini, și venerabilul Silvio Berlusconi(Forza Italia), un prieten personal al lui Vladimir Putin.
În ceea ce privește Uniunea Europeană, Meloni a explicat că abordarea italiană nu a fost „de a împiedica și sabota integrarea europeană”, ci de a face ca “mașina comunitară să funcționeze mai bine”.
Problema Italiei este una economică, iar Giorgia Meloni o știe foarte bine. Inflația a crescut cu 8,9% , iar țara este afectată în special de criza energetică din cauza dependenței sale de importurile de gaze rusești.
Discursul premierului este mai degrabă o strategie pentru a garanta plata sumei de aproape 200 de miliarde de euro în granturi și împrumuturi acordate de Uniunea Europeană ca parte a fondului său de redresare post-pandemie.
Sume esențiale, deoarece datoria ajunge la 150% din PIB, cel mai mare raport din zona euro după Grecia, iar Italia este de așteptat să intre în recesiune în 2023.
Aceste fonduri depind de o serie de reforme, de la justiție la digitizarea administrației publice, care urmează să fie implementate până în 2026.