Specialiştii au ridicat problema dacă unele țări din zona euro își pot susține în continuare datoriile publice, care au explodat în timpul pandemiei. Sunt din ce în ce mai costisitoare de refinanțat în timp ce Banca Centrală Europeană se pregătește să majoreze rata dobânzilor.
Epicentrul crizei este lipsa de creștere economică a Italiei, mai degrabă decât excesele financiare care au creat probleme în Grecia, Portugalia, Irlanda și Spania în urmă cu 10 ani. Situația din Italia a devenit brusc mult mai instabilă.
Se va recunoaşte Mario Draghi învins?
S-ar putea ca premierul Italiei, fost președinte al Băncii Centrale Europene, să nu mai poată rezolva criza din Italia de data aceasta. Premierul din Peninsulă şi-a depus demisia, de altfel.
Italia este un gigant al Europei. Prin urmare, o eventuală prăbuşire economică a sa ar atrage, ca într-un joc de domino, crize adânci şi în alte mari ţări europene. „Cizma” este prea mare pentru un program de salvare din partea instituțiilor financiare internaționale.
N-au cerut ajutor de la FMI
Economiștii spun că adevărata problemă este că Italia are o evoluție economică slabă de două decenii, iar situația fiscală nu este cauza, ci consecința acestei slăbiciuni.
Italia nu s-a confruntat cu bula imobiliară în timpul crizei financiare din 2008, iar problemele sale bugetare au fost mai mici decât cele ale celorlalte patru țări cu probleme, amintite mai sus. Prin urmare nu a trebuit să solicite ajutor de la Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și BCE. S-ar putea să ajungă acum să regrete.