Investigație The New York Times: Cum își sacrifică România pădurile seculare pentru energie

Pe măsură ce criza din energie ia amploare, în contextul reducerii livrărilor de gaz din Rusia, tot mai multe păduri seculare din Europa sunt tăiate, atrage atenția The New York Times, într-un amplu material despre defrișările din mai multe țări UE, inclusiv din România.

În întreaga Europă Centrală, companiile taie păduri și măcină copaci seculari pentru energie. Peleții sunt expediați în Europa de Vest, ajutând țările să-și atingă angajamentele de energie regenerabilă.

Defrișările, încurajate de subvenții

Nimic din toate acestea nu este ilegal – de fapt, este încurajat de subvențiile pentru energia verde. Dar, în realitate, arderea lemnului poate fi mai murdară decât arderea cărbunelui, scriu jurnaliștii americani.

Când blocul comunitar a început să subvenționeze încălzirea cu lemne, în urmă cu mai bine de un deceniu, acest lucru a fost văzut ca un impuls rapid pentru combustibilul regenerabil și un stimulent pentru a reduce folosirea cărbunelui și a gazului. Așchiile de lemn și peleții au fost comercializați ca o modalitate de a transforma deșeurile de rumeguș în energie verde.

Aceste subvenții au dat naștere unei piețe în plină expansiune, până în punctul în care lemnul este acum cea mai mare sursă de energie regenerabilă din Europa, cu mult înaintea energiei eoliene și solare.

Au crescut normele de exploatare forestieră pentru a face faţă crizei de energie

Sunt tot mai multe dovezi care arată că pariul Europei pus pe lemn, în combaterea schimbărilor climatice, nu a dat roade.

Pădurile din Finlanda și Estonia, de exemplu, considerate cândva ca fiind active cheie pentru reducerea emisiilor de carbon din aer, sunt acum sursa atâtor exploatări forestiere încât oamenii de știință din cadrul guvernelor au ajuns să considere că acestea emit carbon.

Iar agenția de cercetare științifică a UE a anunțat, anul trecut, că arderea lemnului a eliberat în atmosferă mai mult dioxid de carbon decât ar fi fost emis în cazul în care energia ar fi provenit din combustibili fosili.

„Oamenii cumpără peleți crezând că sunt o alegere sustenabilă, dar, în realitate, aceștia duc la distrugerea ultimelor păduri sălbatice din Europa”, a declarat David Gehl de la Environmental Investigation Agency, o organizație de mediu cu sediul la Washington, care a studiat modul în care lemnul este utilizat în Europa Centrală.

Milioane de tone de lemn folosite pentru energie

Industria exploatării lemnului s-a extins atât de mult, încât cercetătorii nu mai pot ține evidența defrișărilor. Cercetările oficiale ale UE nu au reușit să identifice sursa a 120 de milioane de tone de lemn utilizate pe continent anul trecut – o cantitate mai mare decât dimensiunea întregii industrii a lemnului din Finlanda. Cercetătorii spun că cea mai mare parte a acestor 120 de milioane de tone de lemn a fost probabil arsă pentru încălzire și electricitate.

Săptămâna viitoare, Parlamentul European urmează să voteze un proiect de lege care ar elimina majoritatea subvențiilor acordate industriei și ar interzice țărilor să ardă copaci întregi pentru a-și atinge obiectivele de energie curată. Doar energia din deșeuri de lemn, cum ar fi rumegușul, ar fi considerată regenerabilă și, prin urmare, eligibilă pentru subvenții.

Însă mai multe guverne europene spun că nu este momentul să se amestece într-o industrie energetică importantă, în condițiile în care aprovizionarea cu gaz și petrol rusesc este în pericol. În Republica Cehă, protestatarii au ieșit în stradă, furioși din cauza creșterii costurilor energiei, iar autoritățile franceze au avertizat că vor avea loc pene de curent în această iarnă.

Documentele interne ale guvernelor arată că țările central-europene și nordice, în special, fac presiuni mari pentru a menține în viață subvențiile pentru lemn.

Ce se întâmplă în România

Experții de la Agenția pentru Investigații de Mediu, în colaborare cu o rețea restrânsă de specialiști în conservarea pădurilor, au petrecut aproape un an în unele dintre cele mai vechi păduri de pe continent, din România, Bulgaria, Slovacia și Polonia, și au atașat dispozitive de urmărire pe copaci. Ei au analizat datele guvernamentale privind localizarea camioanelor cu lemne și au urmărit copacii din parcurile naturale și ariile protejate până la fabricile de lemn. Au făcut legătura între exploatanții forestieri și companiile care comercializează peleți de lemn drept combustibil neutru din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon.

The New York Times a completat datele grupului cu înregistrări publice disponibile. Un reporter și un fotograf au petrecut patru zile făcând drumeții prin pădurile din România, care reprezintă două treimi din pădurile virgine ale Uniunii Europene. Ei au documentat defrișările și au urmărit camioanele din pădurile sensibile din punct de vedere ecologic.

Deși exploatarea forestieră nu este interzisă în pădurile protejate din Europa, guvernele sunt obligate să efectueze evaluări de mediu pentru a se asigura că terenurile sunt conservate. Experții spun însă că astfel de evaluări sunt rare. Anul trecut, Curtea Europeană de Conturi a tras un semnal de alarmă cu privire la aceste păduri presupus protejate, constatând că multe dintre ele se află „într-o stare de conservare proastă sau slabă”.

Jurnaliștii The New York Times notează că, după o drumeție de 2.200 de metri pe muntele Ceahlău din România, era vizibilă o dâră de carcase de lemn – o cicatrice pe una dintre ultimele păduri seculare din Europa, unde odată se aflau copaci vechi de 200 de ani. Mai jos pe munte, buștenii au fost încărcați într-un camion marca Ameco, unul dintre cei mai mari producători de peleți din România.

Jurnaliștii de la publicați americană au văzut însă cum copaci întregi din pădurile protejate ale României au fost introduși în tocătoarele Ameco. Reporterii au văzut, de asemenea, un camion neînregistrat care transporta lemn, genul de exploatare forestieră care ajută la explicarea motivului pentru care cercetătorii europeni nu reușesc să identifice sursa unei cantități atât de mari de lemn.