Inundații biblice, incendii catastrofale. 195 de țări se întâlnesc pe ultima sută de metri

Pe măsură ce inundațiile și incendiile devastatoare se multiplică în întreaga lume, 195 de țări examinează, începând de luni, 26 iulie, noile previziuni ale grupului interguvernamental ONU de experți în evoluția climei, IPCC.

Un raport de referință care ar trebui să consolideze apelurile de a acționa mai rapid și mai puternic împotriva schimbărilor climatice.

În mijlocul furtunii

De luni, prognozele climatice ale experților ONU sunt supuse aprobării către 195 de țări pentru a face bilanțul schimbărilor climatice și a măsurilor care trebuie întreprinse.

La șapte ani de la ultima evaluare, acest nou raport al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) pică în mijlocul unei avalanșe de dezastre care au lovit mai multe țări, din China până în Germania, și au readus în agenție impactul schimbărilor climatice.

Dar, în ciuda șocului imaginilor, unii se tem că acest interes reînnoit va fi doar temporar, în timp ce acțiunile cruciale pentru viitorul umanității sunt solicitate de la liderii planetei care urmează să se întâlnească în noiembrie pentru conferința climatică COP26 la Glasgow ( Scoţia), scrie France 24.

Acțiune, nu cifre și statistici

Raportul IPCC, care va fi publicat la 9 august, al cărui „rezumat pentru factorii de decizie” va fi negociat linie cu linie în spatele ușilor închise, timp de două săptămâni, trebuie să-și actualizeze evaluarea și previziunile climatice: temperatura globală, creșterea nivelului mării, intensificarea  evenimentelor extreme.

Alte două secțiuni trebuie publicate la începutul anului 2022. Cea despre impact arată cum viața pe Pământ va fi inevitabil transformată în treizeci de ani sau chiar mai devreme.

„Cifrele și statisticile sunt de neprețuit, dar ceea ce are nevoie lumea acum, mai mult decât orice, este acțiunea climatică. Oamenii din întreaga lume o cer”, a pledat săptămâna trecută expertul climatic al ONU, Patricia Espinosa. „Vor un leadership care să ne îndepărteze de calea actuală a distrugerii pentru a ne aduce pe calea rezistentă la schimbările climatice pe care ne-a promis-o Acordul de la Paris”, a adăugat ea.

Acordul de la Paris

Prin semnarea acestui acord în 2015, aproape toate țările planetei s-au angajat să reducă emisiile de CO2 și limitarea încălzirii globale la mult sub 2°C și continuarea eforturilor de limitare a acesteia la 1,5°C pentru a evita consecințele catastrofale ale schimbărilor climatice.

În timp ce planeta s-a încălzit deja cu aproximativ 1,1 ° C și fiecare fracțiune de grad în plus își aduce cota de evenimente extreme suplimentare, acest prag de + 1,5 ° C a devenit de atunci obiectivul prioritar.

„Limitarea încălzirii globale la + 1,5 ° C este încă posibilă din punct de vedere fizic, tehnic și economic. Dar nu pentru mult timp dacă continuăm să acționăm prea puțin și prea târziu”, a spus Kaisa Kosonen de la Greenpeace.

Pentru a spera să nu fie depășit acest prag, emisiile ar trebui reduse în medie cu 7,6% în fiecare an, între 2020 și 2030, potrivit ONU. Și dacă 2020 a înregistrat o scădere din cauza pandemiei Covid-19, se așteaptă o revenire. Și Agenția Internațională pentru Energie prezice chiar emisii record până în 2023, având în vedere ponderea redusă a pachetelor de stimuli dedicați energiei curate.