Puțină mobilizare la prima manifestaţie naţională de revenire a „gilets jaunes” în Franța. S-au adunat protestatari la Paris, Toulouse, Bordeaux, Lyon, Avignon sau Nîmes, însă acțiunile lor arată declinul acestei mișcări revendicative, care, fără lideri marcanți, și-a pierdut busola.
Potrivit ministrului de interne Gerald Darmanin, în jur de 6.000 de persoane s-au manifestat în weekend, inclusiv 2.500 la Paris. Poliția a anunțat “300 de arestări”, în timp ce au fost mobilizați 160 de motociclişti din brigăzile de reprimare a acţiunilor violente (BRAV-M). Guvernul se temea mai mult decât orice de o nouă izbucnire a tulburărilor pe Champs-Elysee, unde orice adunare a fost interzisă.
Nu a fost cazul, în piața Wagram, situată în vestul Parisului, s-au adunat câteva sute de persoane, care, potrivit Jandarmeriei, au încercat să se abată de la traseul coloanei, ce urma să ajungă la Sacre-Coeur. Poliția a folosit gaze lacrimogene după ce protestatarii au incendiat pubele și au devalizat mobilierul urban. O altă coloană de manifestanţi – câteva sute – a plecat în linişte din Piaţa Bursei, agitând pancarte pe care scria „Puterea de-a umple frigiderul cu demnitate!” sau „Mâine cerul va fi galben!” – pentru a se ralia altor manifestanţi la Champerret, în nord-vestul Parisului. La Lyon s-au adunat doar 500 de manifestanți – aceeași prezentare slabă și în Toulouse și Bordeaux, adevărate centre de comandă ale “vestelor” în anii trecuți.
Cuvintele cheie ale acestei mobilizări sunt fundamentele mișcării , și anume o schimbare a Constituției prin referendum, o îmbunătățire a puterii de cumpărare, o reducere a TVA la produsele de bază, o creștere a salariilor și chiriile mai mici. Unii participanți şi-au exprimat dezamăgirea faţă de slaba participare şi au evocat nostalgic amintiri despre marile manifestaţii din trecut. Ministrul Darmanin a subliniat că “ordinea republicană trebuie să prevaleze” chiar dacă guvernul garantează dreptul de a manifesta.
