Matei Susnea, tată a doi copii, bate piețele Bucureștiului în căutarea unui brad de Crăciun: odată cu creșterea prețurilor la produsele zilnice se teme că nu și-l va putea permite.
La fel ca alte milioane de persoane, acest muncitor în construcții, în vârstă de 42 de ani, este amenințat de o creștere galopantă a inflației în Europa Centrală şi de Est, o consecinţă directă a tensiunilor de-a lungul lanţurilor de aprovizionare, condiţiilor de pe piaţa muncii şi presiunilor pentru majorarea salariilor.
“O sută de lei e prea mult pentru mine”
În medie, preţurile la produsele de bază în regiunea CEE înregistrează cea mai puternică creştere din ultimul deceniu, de aproximativ 7% în ritm anual şi în unele cazuri chiar mai mult.
În Bucureşti, brazii de Crăciun sunt cu 20% până la 30% mai scumpi. “O sută de lei este prea mult pentru mine acum. Să găseşti un brad frumos în acest an pare din ce în ce mai puţin probabil. Prețurile la toate au crescut foarte repede”, a declarat Matei Susnea pentru Reuters.
Băncile centrale din regiune, care, începând din luna iunie, au fost în fruntea Uniunii Europene când vine vorba de creşterea dobânzilor, par încrezătoare că o spirală de creştere a preţurilor poate fi evitată.
Dar, ca dovadă a ceea ce economiștii și bancherii centrali numesc efecte inflaționiste de a doua rundă, salariile sunt deja în creștere, iar angajatorii, precum și consumatorii încep să își ajusteze comportamentul.
„Punctul de vedere oficial este că mulţi factori care stimulează inflaţia sunt temporari, dar dacă direcţia inflaţiei devine una înrădăcinată atunci va apărea un proces de tip profeţie auto-îndeplinită şi mă tem că suntem deja în acest ciclu. Cred că anul viitor angajatorii vor trebui să majoreze salariile cu o medie de două cifre. Aceasta are legătură şi cu situaţia de pe piaţa muncii”, spune Sandor Baja, manager de personal la firma de recrutare Randstad din Ungaria.
Cascada scumpirilor
Cele mai recente date arată că rata inflaţiei în CEE este la cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani în Polonia, Cehia şi România şi la maximul ultimilor 14 ani în Ungaria.
Prognozele băncilor centrale arată că anul următor inflaţia medie în cele patru ţări din CEE se va apropia de 6%, cel mai ridicat nivel de după criza financiară din 2008.
În Cehia, o cincime dintre angajaţi sunt dispuși să îşi schimbe locul de muncă dacă salariile nu vor ţine pasul cu preţurile, arată un sondaj din luna noiembrie efectuat de agenţia STEM/MARK.
Pentru cumpărătorii polonezi, creșterea prețurilor este deja vizibilă. „Se simte mai ales la cumpărăturile zilnice. Legume, fructe şi alte produse. Atunci când merg la magazin, în loc de 150 de zloţi acum plătesc 200 de zloţi”, afirmă Izabela Sarnocinska, din Varşovia.
La o piaţă din Budapesta, unii clienți spun că în prezent cheltuie 100.000 de forinţi (310 dolari) pe lună, adică două treimi dintr-o pensie medie, numai pe alimente.
Între timp, o asociație maghiară a materialelor de construcții a semnalat creșteri ale prețurilor cu 20% din cauza costurilor mai mari de energie și transport.
James Reilly, analist la Capital Economics prognozează că presiunile inflaţioniste din Europa de Est vor rămâne la un nivel ridicat până în 2023. Numai alimentele vor adăuga un punct procentual suplimentar în 2022.
