Inflația ar putea rămâne la un nivel ridicat mai mult decât se estima, a avertizat Peter Kazimir, membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene, alăturându-se altor oficiali care şi-au exprimat îngrijorarea privind efectele presiunilor preţurilor.
La şedinţa de politică monetară din 16 decembrie, Banca Centrală Europeană a decis să închidă robinetul stimulentelor, dar în acelaşi timp a promis un sprijin consistent pentru 2022, sugerând că orice ieşire după mai mulţi ani de politică monetară ultrarelaxată va fi una lentă.
BCE va înceta din martie 2022 să mai achiziţioneze active în cadrul programului de achiziţionare în regim de urgenţă în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme – PEPP).
Unii oficiali presează instituția de la Frankfurt să admită riscurile în creştere provocate de inflaţie, iar guvernatorii băncilor centrale din Germania, Portugalia şi Lituania au avertizat deja în mod public în legătură cu riscurile inflaţioniste.
„Ceea ce este valabil pentru Slovacia este valabil pentru zona euro ca întreg: există un risc, şi acesta nu este redus, ca inflaţia să se menţină ridicată o perioadă de timp mai îndelungată”, a explicat Kazimir, care este şi guvernatorul Băncii Centrale a Slovaciei.
Conform datelor Eurostat, în zona euro rata anuală a inflaţiei a crescut până la 4,9% în noiembrie, de la 4,1% în octombrie. În 2020, rata era de minus 0,3%.
Conform previziunilor economice de toamnă, publicate joi de Comisia Europeană (CE), inflaţia în zona euro va atinge un nivel maxim de 2,4% în 2021, înainte de a scădea la 2,2% în 2022 şi la 1,4% în 2023, deoarece se estimează că preţurile la energie se vor stabiliza treptat.
