Giganții industriali din Europa se tem de luni de zile că deficitul de gaze din această iarnă va paraliza producția. Dar chiar și cu combustibilul disponibil, companiile descoperă că nu și-l pot permite.
Europa plătește gazele de șapte ori mai mult decât SUA, subliniind o eroziune dramatică a competitivității industriale a continentului, care amenință să provoace daune de durată economiei sale.
În condițiile în care președintele rus Vladimir Putin își dublează eforturile de război în Ucraina, există puține semne că fluxurile de gaze – și prețurile substanțial mai mici – vor fi restabilite în Europa pe termen scurt.
Semnele unei transformări economice sunt deja în curs de desfășurare: Germania, cea mai mare economie a Europei, și-a văzut excedentul comercial obișnuit diminuându-se, deoarece creșterea costurilor energiei importate începe să anuleze câștigurile din exporturile de mașini și utilaje de mare valoare, iar companiile chimice au început să își mute producția în afara țării. Luna trecută, prețurile producătorilor germani au înregistrat un salt record de 46%.
Guvernele din Europa, unde producția industrială reprezintă aproximativ un sfert din economie, iau măsuri de urgență pentru a susține utilitățile și a amortiza impactul crizei.
Președintele francez Emmanuel Macron a îndemnat joi întreprinderile mici și mijlocii să amâne să semneze noi contracte de energie la „prețuri nebunești”, spunând că guvernele sunt în proces de renegociere a costurilor la gaz și electricitate.
Germania a anunțat că va naționaliza Uniper SE, cel mai mare importator de gaze din țară, cu o injecție de capital de 8 miliarde de euro, iar guvernul este gata să impună o taxă pe gaz la 1 octombrie, care răspândește durerea creșterii prețurilor cu ridicata la energie la gospodării și afacerilor.