Includerea în patrimoniul UNESCO, între protecția patrimoniului, turism și sărăcie

UNESCO își actualizează lista Patrimoniului Mondial, care asigură siturilor clasificate o creștere a turismului. Dacă Cordouan, ultimul far marin locuit din Franța, a fost înscris recent pe dorita listă, alturi situri sunt amenințate cu retragerea sau clasificate ca fiind în pericol.

Decizii dificile de luat în fața ambițiilor statelor, într-un context de concurență globală în jurul recunoașterii patrimoniului.

„Dubla” României

Marți, 27 iulie, a venit rândul României să reușească o „dublă”: Roșia Montană a intrat în patrimoniul UNESCO dar și pe lista patrimoniului mondial aflat în pericol.

Primarul din Roșia Montană nu vede cu ochi buni intrarea în patrimonial UNESCO, spunând că această clasificare nu aduce beneficii comunității, ci doar obligații, în timp ce mulți locuitori consideră că doar activitatea minieră îi poate salva de sărăcie.

Dar, includerea pe lista UNESCO este un „label” pentru multe țări, analizate, în perioada 16-31 iulie, de membrii comitetului UNESCO, la Fuzhou, China.

Includerea pe lista patrimoniului aflat în pericol este ceea ce multe țări încearcă să evite. Recent, Australia, sprijinită de Rusia, China și Arabia Saudită, a scăpat ca Marea Barieră de Corali să fie înscrisă pe această listă, comitetul cedând presiunilor de la Canberra, hotărând să reporteze această decizie.

Biodiversitate în pericol

Listat în 1981 ca sit al Patrimoniului Mondial, Marea Barieră de Corali, situată la nord-estul coastei australiene, s-a deteriorat de-a lungul anilor, în ciuda eforturilor guvernului local. Oamenii de știință sunt îngrijorați de episoadele succesive de albire a coralilor cauzate de încălzirea globală. Acest fenomen amenință viața a 400 de specii de corali, precum și a restului biodiversității Marii Bariere, adică nu mai puțin de 1.500 de specii de pești și 4.000 de moluște.

Turismul și banii

Prin urmare, agenția Națiunilor Unite a publicat în iunie recomandările experților și organismelor sale consultative, sugerând ca acest ecosistem să fie inclus pe lista siturilor „în pericol” din cauza deteriorării sale.

Includerea pe lista patrimoniului aflat în pericol nu este însă „o pedeapsă”, asigură UNESCO, chiar dacă poate fi percepută „ca o dezonoare”. Acest lucru face posibilă semnalarea necesității cooperării internaționale și a finanțării corespunzătoare pentru a preveni distrugerea unui sit sau a unui monument, potrivit specialiștilor.

Potrivit Unesco, trecerea la acest statut face posibilă acordarea imediată a asistenței unui bun amenințat, în cadrul Fondului Patrimoniului Mondial.

Dar țări precum Austrația nu văd cu ochi buni clasarea în patrimonial aflat în pericol. Mai ales în ce privește Marea Barieră de Corali, care generează 4,8 miliarde de dolari pentru turismul țării. Este o amenințare pentru turismul internațional și atractivitatea anumitor investiții, deoarece țările sunt toate în concurență pe plan patrimonial.

Veneția a luat măsuri împotriva navelor de croazieră

Veneția se confruntă cu o problemă similară. Motor al turismului Italiei, orașul a scăpat și el de includerea pe lista patrimoniului mondial aflat în pericol, după ce autoritățile au anunțat că, începând cu 1 august, navele mari de croazieră nu mai au acces în inima lagunei. Dar Veneția are termen până la 1 decembrie 2022. pentru a dovedi eforturile depuse pentru conservarea ecosistemului și patrimoniul istorice ale Veneției.

Cazul portului Liverpool, decizie extremă

Dar UNESCO poate merge mai departe. Săptămâna trecută, a eliminat Liverpool de pe lista patrimoniului mondial din cauza dezvoltării excesive a acestui port englez, emblematic pentru era industrială. O decizie atât de severă rămâne însă extrem de rară.

Clasificarea pe lista patromoniului mondial UNESCO nu este pe durată nelimitată. Țările se angajează să își protejeze siturile aflate în patrimoniul mondial și să raporteze UNESCO starea lor de conservare. Un verdict ca în cazul Liverpool este însă dificil de luat: deciziile sunt luate de Comitet, format din 21 de țări membre responsabile de supravegherea aplicării Convenției patrimoniului mondial.

Protecția patrimoniului, miză strategică

Inițial, destul de limitată la Europa, importanța acordată protecției patrimoniului a devenit din ce în ce mai strategică la nivel global. Specialiștii evocă „o cursă pentru label”. Cu 1120 de bunuri clasificate, UNESCO este astăzi puțin prins în cursă pentru că se acordă tot mai multe clasificări și angajamentele nu sunt întotdeauna respectate.

China, care găzduiește cea de-a 44-a sesiune extinsă a Comitetului Patrimoniului Mondial, a înțeles miza recunoașterii patrimoniului său de către UNESCO.

„Partidul comunist chinez joacă pe deplin cartea patrimoniului”, explică Emmanuel Lincot, expert și autorul cărții „Geopolitica patrimoniului”, contactat de France 24. „În spatele recunoașterii de către UNESCO a Marelui Zid Chinezesc, a existat în mod evident o miză economică. Această recunoaștere a provocat și o masificare a turismului la nivel national”, afirmă Lincot.

Cu pandemia Covid-19, totuși, ar putea avea loc un punct de cotitură. „Orașele mari precum Veneția și Barcelona vor să fie mai elitiste și eco-responsabile prin respingerea turismului de masă”, analizează Emmanuel Lincot. Dar turismul de masă aduce bani. Rămâne de văzut dacă Veneția, de exemplu, va reuși să își respecte angajamentele.