Incendii în Grecia. „Țară de lumea a treia”. Furia oamenilor împotriva guvernului

În ciuda recurenței incendiilor în Grecia, gestionarea lor este dezastruoasă în fiecare an.

Dispariția a 100.000 de hectare în Grecia, transformate în cenușă în incendii de proporții istorice, lasă un gol cu ​​consecințe dramatice. Încă neestimate precis, daunele economice și de mediu par deja colosale.

Un stat slab și prost pregătit

În Peloponez, pe insulele Kos și Rodos, în suburbiile Atenei și mai ales în nordul insulei Evia, flăcările au înghițit păduri, animale și case într-un „imens dezastru ecologic”, a declarat primului-ministru conservator Kyriákos Mitsotákis.

Oficial sub control începând de vineri, 13 august, incendiile s-au răspândit pe două săptămâni, evidențiind ineficiența unui stat slab și prost pregătit împotriva unui fenomen care se repetă.

În timp ce în furia și indignarea se amestecă în rândul unei populații lăsate în voie, abandonată și indignată de lipsa resurselor.

Lipsurile pompierilor greci

Lipsurile pompierilor greci activi, estimați la 14.000, s-au evidențiat în comparație cu omologii lor din România, Cehia sau Slovacia, care au venit în ajutorul Greciei. Cu o vârstă medie de peste 45 de ani și condiții fizice limitate, grecii întâmpină greutăți să fie eficienți, la aceasta adăugându-se un echipament învechit.

După un deceniu de austeritate și reduceri bugetare în serviciile de stat, corpul pompierilor a slăbit considerabil. Dimitris Stathopoulos, președintele federației grecești a pompierilor, estimează că sunt imediat necesari 4.000 de oameni. „Suntem constant în alertă. Avem lipsuri în lupta cu focul”, comentează

Dintre cele 74 de bombardiere cu apă și elicoptere de care dispune Grecia, doar 20 au zburat în același timp.

Finanțate cu 1,7 milioane de euro, departe de cele 15 milioane cerute pentru a lucra la prevenirea incendiilor, serviciile forestiere nu dispun nici de mijloace, iar ultimele deschideri de posturi permanente datează din 2008. Dificil de protejat regiunile împădurite în aceste condiții.

Slăbiciunea forțelor operaționale

Guvernul se mândrește cu salvarea vieților umane ca prioritate – trei persoane au murit în incendii – prin creșterea numărului de ordine de evacuare. „Planurile noastre de evacuare au funcționat. Strategia noastră de salvare a satelor a funcționat”, a spus Kyriákos Mitsotákis într-o conferință de presă mult așteptată, joi, 12 august, scrie Slate.

Dar strategia, dincolo de a arăta slăbiciunea forțelor operaționale, a fost rar aplicată pe teren de către rezidenții care doreau să își salveze locuințele cu orice preț. Pentru a compensa lipsa serviciilor de stat, cetățenii au refuzat să părăsească satele, folosind jeturi de apă, tractoare și ramuri de măslin pentru a-și proteja casele. Scene la fel de haotice, pe atât de eroice, s-au înmulțit zile întregi pentru a salva ceea ce putea fi salvat.

„Țara de lumea a treia” , „Mizerie uriașă” … Cuvintele de ocară ieșite din gura locuitorilor și jurnaliștilor în ultimele zile s-au înmulțit împotriva propriei țări.

Politici contestate

După ce și-a făcut scuze, la începutul săptămânii, cu privire la „posibilele greșeli” făcute de stat, Mitsotákis s-a refugiat joi, 12 august, în spatele consecințelor schimbărilor climatice pentru a explica proporțiile incendiilor forestiere. „Fenomenul nu este unic grecesc”, a insistat el, reamintind situații similare din Italia, Algeria și Turcia.

Dar pentru Dimitris Karavellas, director general al WWF Grecia, „criza climatică nu este o scuză pentru eșec. Trebuie să fie o alarmă pentru a schimba ceva” . El a adăugat: „Salvarea pădurilor ne va cere să ne adaptăm și să ne concentrăm pe prevenirea incendiilor și o mai bună gestionare a pădurilor”.

„Guvernul, ca și cel precedent, nu a investit pentru a apăra biodiversitatea și oamenii care depind de aceasta”, acuză Alexandra Messare, directorul programelor din Grecia pentru Greenpeace. „Ar trebui să se concentreze pe oprirea activităților ilegale în păduri, să înceapă să efectueze investigații transparente asupra procedurilor existente pentru a remedia problemele, să investigheze gestionarea terenurilor și strategiile preventive în cooperare cu comunitățile locale”, susține managerul.

Politica scrumului

Situația actuală nu este responsabilitatea exclusivă a guvernului Mitsotákis, ci rezultă din decenii de gestionări dezastruoase și criminale. Așa-numitul partid de „stângă radicală” Syriza a fost la putere în timpul incendiilor din orașul costier Mati care au ucis 102 persoane în 2018. Chiar și înainte, partidul conservator Noua Democrație guverna deja în 2007, în timpul incendiilor mortale din Peloponez.

Cel puțin o dată în viață, toți grecii au simțit frica de incendii. Pregătirea lucrurilor pe timp de noapte pentru a anticipa o evacuare, îngrijorarea pentru o persoană dragă, rămânerea cu ochii lipiți de televiziune și de rețelele sociale pentru a urmări progresul incendiilor devine o realitate pentru milioane de oameni din Grecia în fiecare vară.

Clima nu e ocupațiunea mintală

Cu toate acestea, această experiență contrastează cu atitudinea generală a unei populații care este încă prea puțin conștientă de problema mediului. Țara în ansamblu pare să nu ia măsura situației. Încălzirea globală și consecințele sale nu apar niciodată printre prioritățile grecilor, indiferent de locul lor în societate, scrie Slate.

Doar 17% dintre cetățeni plasează lupta împotriva încălzirii globale și conservării mediului în fruntea preocupărilor lor, potrivit unui raport al Parlamentului European publicat în 2019.

Potrivit unui studiu al Băncii Europene de Investiții, publicat în această lună, doar 18% dintre companiile grecești investesc în lupta împotriva schimbărilor climatice, cel mai mic procent din UE, cu o medie de 45%. Simbol al acestei lipse de interes: nici un partid ecologist nu a apărut în țară în ultimii ani.

Într-o vară în care blândețea Mării Egee a cedat locului infernului, este timpul pentru o schimbare.