În Ucraina, șeful diplomației UE vizitează linia de front cu separatiștii pro-rușiȘeful diplomației europene Josep Borrell se va deplasa, de marți până joi, în Ucraina, în special în prima linie de conflict cu separatiștii pro-ruși, pentru a exprima sprijinul UE pentru „integritatea teritorială” a acestei țări, a anunțat Comisia Europeană.
De câteva săptămâni, occidentalii sunt îngrijorați de desfășurarea a 100.000 de soldați ruși la granița de est a Ucrainei și acuză Moscova că amenință această țară cu o nouă invazie, după cea a Crimeei din 2014.
„Acțiuni hibride din partea Rusiei”
Borrell, însoțit de ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kouleba, va călători mai întâi în estul țării, pe „linia de contact” dintre zona controlată de Kiev și cea deținută de separatiștii pro-ruși, angajați într-un conflict care a ucis peste 13.000 de oameni din 2014.
El va merge apoi la Kiev pentru a se întâlni cu alți oficiali ucraineni, potrivit unui comunicat al Comisiei. Călătoria „subliniază sprijinul ferm al UE pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei într-un moment în care țara se confruntă cu consolidarea militară și acțiuni hibride din partea Rusiei”, a spus executivul european.
Eforturile diplomatice pentru dezamorsarea acestei crize au continuat luni. Șeful diplomației americane Antony Blinken a vorbit în special la telefon cu omologul său turc Mevlut Cavusoglu, a cărui țară este un aliat al Statelor Unite în cadrul NATO. Ei au discutat „importanța coordonării continue în ceea ce privește amenințarea de escaladare a Rusiei în Ucraina”, potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat al SUA.
Discuții SUA-Formatul București 9
Această convorbire vine a doua zi după un apel telefonic între președintele rus Vladimir Putin și omologul său turc Recep Tayyip Erdogan, care mențin relații de parteneriat, cei doi discutând despre revendicările prezentate de Moscova Alianței Nord Atlantice.
Antony Blinken a discutat și cu miniștrii de Externe ai „grupului celor 9 de la București”, care include țările europene care constituie „flancul estic” al NATO, la porțile Rusiei (Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia).
Aceștia au evocat „nevoia unei poziții unite și hotărâte” a NATO în materie de „apărare colectivă a aliaților”, care trebuie să fie „gata” în caz de nevoie, potrivit diplomației americane.
Discuțiile dintre Rusia și Statele Unite urmează să aibă loc pe 9 și 10 ianuarie la Geneva, cu privire la dosarul Ucraina, urmate pe 12 ianuarie de o întâlnire Rusia-NATO, apoi pe 13 ianuarie de o întâlnire în cadrul OSCE.
UE este îngrijorată că va fi exclusă în aceste discuții, iar Josep Borrell a insistat în repetate rânduri ca „orice discuție privind securitatea Europei să fie purtată în coordonare și cu participarea UE”, scrie 20 Minutes.
Antony Blinken a spus formatului „București 9” că Washingtonul va continua să se coordoneze „strâns” cu „toți” aliații săi transatlantici.
Pentru Moscova, securitatea Rusiei presupune interzicerea oricărei expansiuni NATO, percepută ca o amenințare existențială, și încetarea activităților militare occidentale în apropierea granițelor ruse, zonă pe care o consideră că se încadrează în zona sa de influență.
Occidentalii resping unele cereri rusești ca fiind inacceptabile. Președintele american Joe Biden a asigurat duminică că Statele Unite și aliații săi „vor reacționa energic” dacă Rusia va invada Ucraina.
