În fața amenințărilor Rusiei, SUA vrea un „Schengen militar” în UE

Statele Unite declară că sunt gata să participe la proiectul UE de îmbunătățire a mobilității militare în Europa.

Poduri care nu sunt suficiente de solide pentru a rezista la trecerea tancurilor de peste 60 de tone greutate, cum sunt tancurile americane Abrams, plutoane de blindate comasate la frontieră din motive administrative, tunelurile sau drumuri prea înguste pentru anumite tipuri de vehicule, rețea rutieră veche sau chiar prea puține trenuri pentru a transporta cele mai grele echipamente de la o țară NATO la alta…

Iată suficiente neajunsuri care ar putea împiedica desfășurarea rapidă a unităților NATO în cazul în care clauza de apărare colectivă a articolului 5 este activată în Europa de Est.

Știindu-se că, la un moment dat, s-a estimat că cel puțin șapte divizii ar fi trebuie să fie expediate rapid în caz de agresiune militară a Rusiei împotriva țărilor baltice.

De altfel, în 2017, un raport confidențial, citat de săptămânalul german Der Spiegel, a ajuns la concluzia că „capacitatea NATO de a sprijini logistic consolidarea rapidă pe teritoriul foarte mare aflat sub forțele aliate ale Comandamentului Suprem din Europa (SACEUR) s-a atrofiat de la sfârșitul Războiului Rece”.

Infrastructură Vest, infrastructură Est

Cu atât mai mult cu NATO a primit țările din fostul Pact de la Varșovia în rândurile sale, cu standarde de infrastructură diferite de cele aplicate în Europa de Vest.

În martie 2018, Comisia Europeană, prin intermediul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), a prezentat un plan de acțiune care vizează „îmbunătățirea mobilității militare în cadrul Uniunii Europene, elaborat în consultare cu NATO”.

„Scopul este de a lucra împreună la nivel european pentru a se asigura că rețelele rutiere și feroviare sunt adecvate pentru transportul militar și pentru a simplifica și raționaliza regulile naționale pentru deplasare rapidă și fără sincope a trupelor și vehiculelor militare pe continent în caz de criză” , s-a explicat la acea vreme, pentru a justifica acest „spațiu Schengen militar”.

„Frugalii” UE, împotriva Blitzkrieg

Apoi, s-a pus problema alocării a 6,5 ​​miliarde de euro pentru îmbunătățirea mobilității militare în UE, prin cadrul financiar multianual european pentru perioada 2021-27.

Cu toate acestea, negocierile dintre cele 27 de state membre s-au dovedit a fi mai complicate decât se așteptau, sub presiune, în special, din partea așa-numitelor țări „frugale”. Și, în cele din urmă, după ce a fost amenințată o vreme, anvelopa a fost redusă la doar 1,5 miliarde de euro.

În același timp, „mobilitatea militară” a fost reținută printre cele 47 de proiecte ale Cooperării Structurate Permanente ale UE (PESCO sau CSP), sub responsabilitatea Olandei.

„Acest proiect susține angajamentul statelor membre de a simplifica și standardiza procedurile de transport militar transfrontalier în conformitate cu concluziile Consiliului din 25 iunie 2018. Acesta își propune să permită libera circulație a personalului și a activelor militare în interiorul frontierelor UE. Aceasta înseamnă evitarea unor proceduri birocratice îndelungate pentru a traversa statele membre ale UE, fie pe calea ferată, rutieră, aeriană sau maritimă ”, se explică pe site-ul CSP.

Statele terțe pot aduce valoare adăugată

Or, această cooperare structurată permanentă fiind „unul dintre elementele constitutive ale politicii de apărare a UE”, statele terțe nu au fost în mod evident atrase să participe la ea. O poziție contestată de unele state membre.

Și, în noiembrie 2020, la inițiativa Germaniei, s-a decis că țările terțe care ar putea aduce „valoare adăugată unui proiect CSP” ar putea fi invitate să participe – și, prin urmare, să beneficieze de finanțare europeană – cu condiția îndeplinirii „unui un anumit număr de condiții politice, materiale și juridice”.

„În practică, atunci când un stat terț depune o cerere de participare la un anumit proiect CSP, membrii proiectului trebuie să convină în unanimitate cu privire la conformitatea cererii cu toate condițiile și să notifice Consiliul și Înaltul Reprezentant în consecință. Depinde de Consiliu să ia decizia finală, specificând dacă participarea țării terțe la proiect îndeplinește condițiile cerute”, explică Comisia Europeană, scrie Opex 360.

Expertiza SUA în mișcările militare în Europa

În timp ce, în timp ce președintele Donald Trump se afla la Casa Albă, Statele Unite au criticat puternic restricțiile impuse statelor terțe de a participa la CSP, administrația Joe Biden intenționează să profite de aceasta, prin intermediul proiectului de mobilitate militară.

Astfel, potrivit agenției Reuters, trei țări NATO, Statele Unite, Canada și Norvegia au trimis recent o cerere de participare la acest proiect de spațiu „Schengen militar” în cadrul CSP.

Acest lucru a fost confirmat de locotenent-colonelul Thomas Campbell, purtător de cuvânt al Pentagonului. „Participarea Statelor Unite ar adăuga valoare proiectului, având în vedere expertiza americană în mișcările de trupe și materiale în Europa”, a spus  el, săptămâna aceasta, înainte de a indica faptul că Washingtonul ar putea participa și la alte proiecte CSP.

Rămâne de văzut cum s-ar traduce o astfel de participare, dacă este acceptată.