A fost nevoie de opt ani și opt luni de negocieri intense pentru ca 137 de țări să ajungă la un acord asupra impozitului global pe care l-au semnat în octombrie.
Definită drept cea mai importantă reformă fiscală internațională dintr-un secol, acum vine partea dificilă – implementarea acesteia.
Dacă se întâmplă acest lucru, guvernele din întreaga lume vor câștiga în plus 150 de miliarde de dolari pe an din veniturile din impozitul corporativ, potrivit Financial Times. Iar o parte din indignarea publică generată de utilizarea paradisurilor fiscale de către multinaționale după criza financiară din 2008 va fi atenuată.
„Sistemul fiscal internațional are mare nevoie de reformă”, spunea în decembrie Janine Juggins, vicepreședinte executiv pentru impozitare globală și trezorerie la Unilever.
Dar transformarea acordului politic în angajamente obligatorii din punct de vedere juridic poate fi un proces lung și anevoios.
Și în mod ironic, SUA, principalul instigator al acordului, l-ar putea ucide din cauza politicilor polarizate care blochează atât de des legislația internă.„Toată lumea știe că nimic nu a fost semnat încă”, a declarat Alex Cobham, directorul executiv al grupului Tax Justice Network.
Slalom printre Piloni
Țările trebuie să legifereze pentru a implementa cota minimă globală a impozitului pe profit de 15% – cunoscută drept „Pilonul 2” al tratatului fiscal global – până la sfârșitul acestui an.
“Rata minimă globală va fi partea ușoară”, spune Reuven Avi-Yonah, profesor de drept la Universitatea din Michigan. „Nu necesită modificarea tratatelor fiscale. Aveți nevoie doar de acordul marilor economii, unde se află majoritatea companiilor multinaționale”
Partea mult mai grea a acordului fiscal este aceea de a convinge cele mai mari multinaționale din lume să plătească mai multe taxe acolo unde realizează vânzările, mai degrabă decât acolo unde au o prezență fizică.
Acest lucru este necesar pentru a evita amenințarea războaielor comerciale determinate de politicile fiscale, cum ar fi impozitele pe serviciile digitale.
Problema se concentrează pe companii de tehnologie din SUA precum Amazon, Google, Apple și Facebook.
Google UK, de exemplu, a plătit 50 de milioane de lire sterline impozit pe profit anul trecut, în ciuda faptului că filiala sa din Marea Britanie a generat venituri de 1,8 miliarde de lire sterline.
Provocarea este ca țările să fie de acord cu această realocare a drepturilor fiscale, cunoscută sub numele de „Pilonul 1” al acordului – și necesită o serie de modificări simultane ale legislației fiscale globale.
O modalitate de a realiza acest lucru ar fi ca toate cele 137 de țări semnatare ale acordului să își modifice rețeaua de tratate fiscale bilaterale – dar necesită foarte mult timp.
O modalitate mai rapidă, recomandată de OCDE, este introducerea unei convenții multilaterale obligatorii din punct de vedere juridic pe care țările o semnează și apoi o ratifică acasă.
Scopul este de a ajunge la un acord privind implementarea până în aprilie; fiecare țară va trebui apoi să ratifice convenția la timp în propria legislatură, astfel încât regulile să intre în vigoare în 2023.
Dar astfel de tratate internaționale deranjează Statele Unite – iar senatorii republicani li se opun. „Părerea mea este că Pilonul 1 nu poate fi implementat în SUA”, susține Avi-Yonah.
Între timp, chiar și capacitatea Americii de a promova reforma fiscală minimă globală pare discutabilă. Proiectul de legislație privind reformele este inclus în contul de 1,75 miliarde de dolari al administrației Biden pentru infrastructură, dar se luptă să treacă prin Congres.