Guvernul Germaniei tocmai a devenit ultimul care a reușit să se înduioșeze de alegătorii furioși promițând o taxă pe profit pentru companiile energetice.
Într-un fel sau altul, aceste taxe au ca scop confiscarea profiturilor „în exces” și redistribuirea lor către consumatorii nevoiași, care suferă din cauza costurilor tot mai mari ale energiei electrice și termice.Mai multe țări, de la Marea Britanie la Italia și Grecia, au făcut deja ceva similar.
Indiferent de forma specifică, simpla noțiune de impozit pe profituri excepționale sau pe profituri excedentare este un populism cinic și, prin urmare, o politică proastă, notează AP. Susținătorii le oferă ca o soluție înșelător de simplă la probleme mari, dar complexe, jucându-se astfel cu emoțiile, mai degrabă decât cu intelectul alegătorilor – chiar cei care vor suporta taxele.
Iată narațiunea lor populistă: există un șoc energetic, cauzat de un dictator îndepărtat și malefic care oprește gazul spre Europa și face ca prețurile să crească vertiginos.
Companiile lacome și egoiste din Occident profită de această situație de urgență, câștigând o grămadă de bani chiar dacă oamenii obișnuiți suferă. O nedreptate. Haideți să confiscăm aceste câștiguri nemeritate.Ca orice demagogie eficientă, povestea nu este complet greșită, ci doar grotesc de simplificată.
Da, companiile britanice care explorează petrol și gaze în Marea Nordului fac profituri neașteptate pe măsură ce prețurile pentru producția lor cresc. La fel și furnizorii germani de energie electrică ieftină, deoarece prețurile de pe această piață sunt stabilite de cel mai mare cost marginal – în prezent, cei care folosesc gaze naturale pentru a genera energie. În același timp, este evident că multe gospodării au de suferit din cauza facturilor mai mari la utilități.
Dar toate acele companii care acum obțin câștiguri “excepționale” plătesc deja impozite – pe profit, pe venit și de altă natură.
Dacă reușesc să profite de situația neobișnuită a pieței, este pentru că au investit în trecut în echipamente, tehnologie și know-how. Când au luat aceste decizii, știau că scenariile „norocoase” s-ar putea să nu se realizeze niciodată. Dar și-au asumat acest risc în speranța unei recompense – și presupunând că guvernele nu vor confisca această recompensă în mod arbitrar.
Companiile de petrol și gaze erau deja detestate înainte de criza energetică pentru că ne țineau dependenți de combustibilii fosili – la fel de malefici. Dar au rămas în preajmă oricum. A fost acest lucru lăudabil sau deplorabil?
Amintiți-vă, pentru o clipă, alte câteva cazuri recente în care populiștii au cerut impozite excepționale. În primele zile ale pandemiei de coronavirus, a existat o penurie de măști de protecție. Companiile care au accelerat rapid producția au intrat repede în bani. „Speculatori” sau salvatori?
Ce s-a întâmplat cu producătorii de vaccinuri Covid? Unele laboratoare au petrecut decenii cercetând știința din jurul ARNm și s-au luptat pentru a găsi finanțare exernă. Apoi, într-o zi, a apărut un nou agent patogen, iar ele erau pregătite. „Profitori” sau salvatori?
Există, desigur, cazuri specifice în care profiturile sunt în mod obiectiv excesive, imorale sau chiar ilegale. Acestea includ așa-numitele rente economice care revin membrilor unui cartel, de exemplu. Dar pentru asta există legea antitrust, cu reguli stabilite în prealabil și aplicate în mod echitabil.
Nimeni nu le plânge de milă companiilor energetice sau corporațiilor, dar istoria a arătat că goana după impozite face rău economiei și numai consumatorii au de tras ponoasele.
