Impactul ecologic al înmormântărilor: ce nu știe Greta Thunberg

Prin înmormântare sau incinerare, funeraliile au un impact nebănuit asupra mediului asupra solului și atmosferei. Utilizarea formolului, foarte răspândită în practicile unor țări, este o sursă de poluare semnificativă după deces și practicile mai eco-responsabile rămân foarte rare.

Chiar și îngropați la șase picioare sub pământ, continuăm să poluăm. Potrivit unuia dintre rarele studii francize privind impactul asupra mediului al înmormântărilor, comandat de serviciile funerare ale orașului Paris, o înmormântare produce până la 833 kg de CO2, aproape la fel de mult ca o călătorie dus-întors Paris-New York cu avionul.

Toate funeraliile sunt poluante

„Poluarea apelor freatice, poluarea aerului. Înmormântare în cimitir sau incinerare, toate funeraliile vor fi poluante”, deplânge Michel Kawnik, fondatorul Asociației Franceze de informații funerare (Afif) „Corpul nostru păstrează molecule medicamentoase și acumulăm mulți poluanți”, avertizează el.

În Franța, ca și în alte țări occidentale, tendința este spre incinerare, metodă aleasă de 40% dintre francezi pentru înmormântarea lor, mai ales în orașele mari, „în principal din motive financiare”.

Incinerarea emite în medie echivalentul a 3% din emisiile de carbon ale unui francez pe parcursul unui an, față de 11% pentru înmormântare. Cu toată acestea, nu este un procedeu „verde”.

Formolul, otrava morților

De vină este formolul, un lichid extrem de poluant, injectat în cantități mari (6 până la 10 litri) în cadavre, pentru așa-numita îngrijire-îmbălsămare. Imbalsamarea este foarte comună în Franta, în timp ce utilizarea formaldehidelor este strict controlata sau total interzisa în majoritatea țărilor europene.

Îngrijire „superfluă”, avertizează Afif, pentru care mulți directori de pompe funebre „împing” familiile să accepte aceste injecții de produse cu formol „fără a le oferi explicații”.

„Nu folosește la nimic în afară să dubleze prețul înmormântării și poluează periculos”, afirmă Michel Kawnik. Incinerarea unui corp injectat cu formol eliberează dioxine, „o adevărată otravă”, potrivit Afif. Și pentru a înrăutăți lucrurile, din 2018 legislația impune ca crematoriile franceze să fie echipate cu filtre care împiedică răspândirea cenușei și a anumitor metale, dar aceste filtre nu împiedică răspândirea formaldehidelor în atmosferă.

Mercurul din amalgamurile dentare

O altă sursă de poluare îi îngrijorează în special pe cei de la Afif: mercurul, folosit din ce în ce mai rar, dar încă prezent în amalgamul dentar, mai ales la multe persoane în vârstă. Dacă filtrele par eficiente împotriva difuziei acestui metal, Michel Kawnik consideră că toate crematoriile din Franța nu sunt încă echipate, în ciuda obligației legale, scrie France 24.

„Mercurul încălzit la peste 400°C devine gazos, trece prin coșul crematoriului și cade apoi în picături fine în împrejurimi”, avertizează el, regretând că Franța nu urmează exemplul Spaniei, unde  amalgamele „sunt îndepărtate înainte de incinerare”.

Poluare a apelor subterane

În cazul înmormântării, va apărea și poluarea cu formol și mercur, dar „mai lent”. Într-o investigație, Reporterre (cotidian ecologist) îl citează pe Claude Bouriot, un fost inginer sanitar la Ministerul Sănătății, care estimează cantitatea de formaldehidă pură îngropată în medie în cimitire la 3,3 kg

Substanțele chimice vor fi eliberate de această dată în apele subterane ca urmare a degradării organismului. „Pe termen lung, înmormântarea este mai poluantă”, spune Michel Kawnik. La aceasta se adaugă poluarea indusă de straturile de lac poliuretanic folosite pentru estetica sicriului și impactul carbon al monumentelor sau pietrelor funerare din granit, produse în cea mai mare parte în China.

„Din ce în ce mai multe familii caută înmormântări cât mai puțin poluante posibil, pentru că doresc să respecte pentru defunct ceea ce el și-a impus în timpul vieții”, observă Michel Kawnik.

Sicrie din carton, încă rare

În fața acestor preocupări ecologice, unii directori de pompe funebre au început să se adapteze. Acum oferă sicrie cerate, din lemn brut, sau din surse organice.

Într-o oarecare măsură, însă, deplânge Afif, care primește plângeri de la familii cărora serviciile funerare le refuză în continuare folosirea sicrielor de carton, mai puțin poluante, dar mai ales mult mai ieftine.

„Puține companii din Franța sunt de acord să vândă acest tip de sicrie biodegradabile. Există încă o reticență în a accepta faptul că se pot oferi produse eco-responsabile”, observă Michel Kawnik, pentru care rămân foarte multe progrese de făcut în materie de practici.