La 15 septembrie 2020, Emiratele Arabe Unite și Bahrain devin primele țări din Golf care și-au normalizat public relațiile cu Israelul. Sub conducerea Statelor Unite ale lui Donald Trump, Marocul și Sudanul fac același lucru.
Până anul trecut, Egiptul și Iordania au rămas singurele două țări arabe care au recunoscut statul ebraic, grație acordurilor – deja sub egida Statelor Unite – care au pus capăt războaielor.
Prioritatea economiei
În contextul pandemiei Covid-19, Israel și Emiratele Unite speră să obțină beneficii economice din noua lor lună de miere. După normalizarea relațiilor lor, cele două țări au încheiat numeroase acorduri comerciale.
De atunci, numărul de startup-uri israeliene care lucrează în domeniul inteligenței artificiale, tehnologiilor financiare și agriculturii a crescut în bogatul stat din Golf, care nu își ascunde ambițiile în aceste zone.
Volumul comerțului s-a ridicat în august la 500 de milioane de dolari, excluzând investițiile, după mai multe acorduri legate de turism, aviație și servicii financiare.
„Principalele avantaje pentru Emirate au fost economice: turism, securitate cibernetică, schimburi culturale și diplomatice”, spune Elham Fakhro, analist la International Crisis Group.
Aproximativ 200.000 de israelieni au vizitat EAU de la stabilirea relațiilor, potrivit consulului general al Israelului la Dubai, cel mai popular dintre cele șapte principate care alcătuiesc statul din Golf.
În domeniul apărării, Statele Unite au fost de acord să vândă avioane de luptă F-35 și drone către Emirate după normalizarea lor diplomatică cu Israelul. Un contract de 23 de miliarde de dolari.
Arabia Saudită, greu de convins
După Emirate și Bahrain, ochii s-au îndreptat pentru o vreme asupra Arabiei Saudite, prima putere economică arabă, țară a celor mai sfinte locuri ale Islamului și partener apropiat al Statelor Unite. Dar Riyahdul a respins orice normalizare fără o soluționare a problemei palestiniene.
Totuși, israelienii și saudiții împărtășesc același adversar regional: Iranul. În acest context, relațiile neoficiale s-au încălzit și s-au consolidat.
“Este puțin probabil ca Arabia Saudită, condusă de regele Salman, să normalizeze formal relațiile cu Israelul. Dar este clar că cele două țări au deja un nivel important de dialog politic și de securitate”, a declarat pentru AFP Hugh Lovatt, cercetător la Consiliul European pentru Relații Internaționale (ECFR).
Care sunt consecințele pentru palestinieni?
În ceea ce privește celelalte țări din Golf, Qatar și Oman mențin, de asemenea, relații discrete cu Israel, dar nu și-au anunțat intenția de a le oficializa. Kuweitul, la rândul său, a luat o poziție fermă în sprijinul cauzei palestiniene.
Palestinienii au condamnat acordurile de normalizare ca o „înjunghiere pe la spate”, susținând că au legitimat ocuparea teritoriilor palestiniene de către Israel, recunoscută ca fiind ilegală de către ONU.
În ochii Emiratelor, în schimbul acestui acord, Israel a fost de acord să renunțe la „anexarea” teritoriilor palestiniene. Dar Benjamin Netanyahu a spus că proiectul a fost amânat, nu anulat.
În mai, noii aliați arabi ai Israelului s-au trezit într-o poziție dificilă, condamnând mai mult sau mai puțin ferm statul evreu după ce sute de palestinieni au fost răniți în ciocnirile cu forțele de securitate israeliene.
Violența din jurul locului sacru al moscheii Al-Aqsa din Ierusalimul de Est ocupat de Israel a fost declanșată de posibila evacuare a familiilor palestiniene dintr-o parte a orașului, în beneficiul coloniștilor evrei.
Dar, spun analiștii, aceste evenimente nu au avut un impact de durată asupra acordurilor de normalizare, deoarece „nu s-au concentrat niciodată asupra palestinienilor, ci se bazează pe importante interese bilaterale”.
