AcasăȘTIRI EXTERNEHotelurile azilanților. Contribuabilii britanici, obligați să le plătească apelurile telefonice

Hotelurile azilanților. Contribuabilii britanici, obligați să le plătească apelurile telefonice

Hotelurile azilanților. Contribuabilii britanici, obligați să le plătească apelurile telefonice

Un judecător de la Înalta Curte de Justiție a Angliei și Țării Galilor a decis în favoarea solicitanților de azil care stau în hoteluri de la începutul pandemiei Covid-19

Refuzul Ministerului de Interne de a le da bani pentru a apela la rude a fost considerat ilegal. Instanța ar putea constrânge guvernul să despăgubească aproximativ 10.000 de solicitanți de azil pentru a compensa costul apelurilor lor telefonice săptămânale, care i-ar costa, la rândul lor, pe contribuabili, milioane de lire sterline.

Dacă telefon nu e, nimic nu e

În cadrul unei audieri precedente, Ministerul de Interne a fost de acord să efectueze restanțe la plăți de până la 8 lire sterline (9,40 euro) pe săptămână pentru a acoperi cheltuielile de bază ale refugiaților care locuiesc în hoteluri. Costul total al acestui dispozitiv este estimat la 4 milioane de lire sterline, dar nu include taxele telefonice.

Cazul a fost adus de un solicitant de azil din Honduras plasat într-un hotel între mai 2020 și februarie 2021. Judecătorul Farbey a considerat că comunicarea cu rudele prin telefon era esențială pentru „relațiile interpersonale și sociale, precum și pentru viața culturală și religioasă”.

Refuzul miniștrilor de Interne și Imigrației

Documentele interne difuzate către Înalta Curte cu o zi înainte de începerea ședinței au arătat că, în august 2020, înalți oficiali ai Ministerului de Interne i-au îndemnat pe ministrul lor, Priti Patel, și pe ministrul imigrației din acea vreme, Chris Philp, să plătească 12,11 lire sterline (14,22 euro) pe săptămână solicitanților de azil plasați în hoteluri pentru a-și acoperi nevoile de bază, scrie Slate.

Cei doi miniștri au răspuns că acest lucru va „spori și mai mult posibilii factori de atracție” ai sistemului britanic de azil, „deja mai generos decât echivalentele sale europene”.

Avocatul care l-a reprezentat pe solicitantul de azil din Honduras este mulțumit că astăzi „clienții noștri au în sfârșit acces la produse de bază și pot comunica din nou cu familiile lor”.

author avatar
Tudor Borcea