Hidra cu două capete. Talibanii nu s-au schimbat, strategia lor diplomatică, da

Liderii mișcării religioase ultra-riguroase, care tocmai au pus mâna pe capitala afgană Kabul, susțin că sunt moderați. Cu toate acestea, practicile lor sunt aproape similare cu cele de acum 20 de ani. Iar Occidentul se uită în gura lor în timp ce aceștia fac promisiuni cu AKM-urile pe masă.

Au intrat în palatul prezidențial cu Kalașnikovul pe umăr și cu smartphone-ul în mână pentru a imortaliza momentul. Duminică, 15 august, talibanii au cucerit Kabul, fără a întâmpina rezistență. Rezistență au întâmpinat serviciile secrete occidentale în fața lui Joe Biden&comp, surzi și orbi la avertismentele unui avans-fulger al islamiștilor.

„Studenții la teologie” devin satrapi

În timpul acestei insurecții, care a început la începutul lunii mai, odată cu retragerea trupelor americane, diferitele provincii din Afganistan au intrat sub autoritatea combatanților, una câte una.

Mișcarea care dorește să stabilească legea Sharia și un regim islamist nu se află la prima încercare. În urmă cu 25 de ani, la 27 septembrie 1996, „studenții la teologie”, sensul cuvântului „taliban” în arabă, au pus mâna pe Kabul pentru prima dată după trei ani de luptă pentru controlul teritoriului afgan.

Au rămas la putere până în decembrie 2001, după ce armata SUA a intervenit, guvernul lui George W. Bush acuzându-i că adăpostesc teroriștii Al-Qaeda, inclusiv pe liderul lor, Osama bin Laden, ținut responsabil pentru atacurile din 11 septembrie 2001

Zmeele de hârtie și balaurii cu barbă

La sfârșitul anilor 1990, când grupul fundamentalist a preluat puterea, afganii au descoperit realitatea unui guvern sub conducerea talibanilor. Orice legătură cu occidentul a fost interzisă, femeile au fost transformate în obiecte iar zmeele (o distracție extrem de populară în Afganistan) au fost și ele interzise. La fel și fotbalul și muzica, cu excepția celei religioase. În schimb, afganii au avut dreptul la alte „distracții”: execuțiile publice.

Lupul își schimbă doar părul

Astăzi, talibanii se pregătesc să restabilească Emiratul Islamic al Afganistanului. După douăzeci de ani fără să cunoască puterea, vor să arate lumii o latură mai moderată. Cu toate acestea, s-au schimbat? De fapt, nu mai vor să redevină paria care au fost, în momentul în care numai Pakistanul, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită le-au recunoscut la acea vreme regimul, scrie Slate.

Aceasta este toată confuzia pe care o mențin talibanii, cu, pe de o parte, lideri oficiali care doresc să fie liniștitori și, pe de altă parte, o bază de insurgenți care se angajează să comită aceleași barbarii ca acum 20 de ani.

„Această generație de talibani are un nivel de maturitate politică în utilizarea diplomației internaționale pe care nu-l aveau până acum”, a declarat Obaidullah Baheer, professor la American University of Afghanistan din Kabul.

Noii deținători ai puterii au declarat că vor să-și schimbe relația cu grupările teroriste internaționale. Un punct care rămâne mai presus de toate teoretic, potrivit politologului Olivier Roy, specialist în mișcări islamiste din Orientul Mijlociu.

„În urmă cu 20 de ani, talibanii îi considerau pe Al-Qaeda drept frați cărora le datorează ospitalitate, chiar dacă nu erau de acord. Ei spun astăzi că nu vor adăposti teroriști internaționali. S-ar putea crede că au învățat câteva lecții din aceasta, dar există încă un semn de întrebare”.

Opiul, motorul taliban

Pragmatismul lor poate fi chiar colorat de oportunism atunci când abordează subiecte tabu, cum ar fi drogurile. Pentru că printre talibani, opiul înseamnă independență economică, în timp ce în Afganistan, opiul este sursa a 90% din heroina lumii.

„Marea diferență față de 2001 este că talibanii nu au nevoie de finanțare externă. Pot exista, dar nu au nevoie de ea. În 2000, mollahul Omar a interzis recoltarea opiului din motive religioase și a funcționat. Astăzi, ei își asumă perfect cultivarea. Nu numai pentru că beneficiază de aceasta din punct de vedere economic, ci pentru că le asigură o bază populară printre producători”, explică Olivier Roy.

N-ai carte, n-ai parte

Talibanii nu au încă toate cunoștințele tehnice pentru o bună guvernare. Potrivit lui Obaidullah Baheer, când au preluat puterea în diferite provincii, lipsa lor de anumite abilități a fost flagrantă. „Când talibanii au preluat controlul asupra noilor teritorii, am putut vedea că au cerut persoanelor care se ocupau de birourile vamale să rămână la posturile lor, pentru că nu știau cum să le gestioneze”.

La fel, când au preluat controlul asupra barajelor hidroelectrice. „Au avut probleme în reglarea debitului apei. Prioritatea lor era de a perturba capacitatea guvernului de a gestiona regiunile pe care le controlau, mai degrabă decât de a le guverna ei înșiși”.

O oarecare popularitate în mediul rural

Totuși, potrivit lui Olivier Roy, talibanii se pot bucura de o anumită popularitate în mediul rural: „Ei joacă jocul grupurilor de solidaritate, jocul tribal. Îl stăpânesc, pe când vechiul guvern nu l-a stăpânit niciodată, iar americanii și occidentalii nu înțeleg absolut nimic despre asta. Ei stăpânesc acest joc la nivel local, așa că știu să facă concesii și să negocieze cu notabili locali, ceea ce fostul guvern nu știa cum să facă”.

Pentru că, dacă talibanii nu s-au schimbat, este pentru că ideologia lor este ancorată și în cultura paștună din zonele rurale. „Talibanii vor să asigure pacea cu condiția ca femeile să rămână acasă ”, explică politologul. „Dar în zone foarte tradiționale, la țară, aceasta nu este o problemă. Pentru paștuni, faptul că femeile rămân acasă este de la sine înțeles. Nu este deloc văzut ca ceva opresiv”.

🇦🇫 L'ONU demande aux talibans de se montrer tolérant envers les femmes. Un mollah local taliban lui profère des menaces contre les femmes : "Si on vous voit maquiller vos pieds ou vos lèvres, on va tout couper."

Suivez notre direct : https://t.co/x9TGMPqvQu pic.twitter.com/tA2Zx5kf3E

— TV5MONDE Info (@TV5MONDEINFO) August 17, 2021

Internetul, o nucă greu de spart cu AKM-ul

Cu toate acestea, peisajul demografic și tehnologic din jurul lor s-a schimbat. Capitala afgană nu este aceeași ca în 2001: o treime din populație are sub 20 de ani și s-au dezvoltat noi tehnologii. „Kabul este acum un oraș de trei ori mai mare decât în ​​urmă cu 20 de ani și există un întreg segment tânăr de populație, sub 30 de ani, care nu-și amintește ce au fost talibanii. În 2000, internetul abia exista. Talibanii vor încerca să impună un puritanism islamic, dar care se va confrunta cu o cultură tehnologică pe care nu o controlează” , analizează Olivier Roy.

Pe termen scurt, talibanii vor avea deci multe de făcut pentru a convinge. Deocamdată, scenele de panică filmate pe 16 august la aeroportul din Kabul oferă lumii groaza pe care o stârnesc în rândul afganilor, după acapararea puterii.