Harta geopolitică a Europei se mișcă din nou

Chiar dacă Rusia și-a pierdut influența și prietenii de la prăbușirea imperiului sovietic în 1989, superputerea nucleară încă deține control asupra câtorva dintre vecinii săi din Europa și ține în tensiune democrațiile occidentale.

Invazia armatei lui Putin în Ucraina a generat apeluri pentru o regândire fundamentală a modului în care harta geopolitică a Europei ar trebui redesenată în viitor.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski vrea ca țara sa să devină membru al UE. Deși nu mai există Războiul Rece – sau poate că a revenit? – această cerere în 2022 reprezintă o provocare serioasă pentru liderii europeni care se vor întruni joi la un summit de două zile desfășurat la Paris.

Pentru a complica geopolitica UE, Republica Moldova și Georgia au cerut de asemenea aderarea.

În plus, violența invaziei ruse a speriat și țări neutre din punct de vedere istoric, cum ar fi Suedia și Finlanda,  care acum văd o creștere a sprijinului pentru aderarea la NATO.

Dar multe țări se tem că o extindere a UE și a Alianței Nord-Atlantice va remodela sferele tradiționale de putere și ar pune continentul în pragul unui conflict cu Rusia și Belarus, împreună cu regiunile pro-ruse separatiste din Ucraina și R.Moldova.

Chiar dacă sprijinul pentru Ucraina este copleșitor în rândul statelor membre UE, acordarea aderării nu este automată. Liderii a opt state membre estice au declarat oficial că Ucraina „merită să primească o perspectivă imediată de aderare la UE.

“Mai multe națiuni indică că nu este bine să dai Ucrainei speranță imediată cu orice decizie pripită luată în plină luptă”, comentează AP.

În trecut, cererile de aderare au durat ani, uneori decenii. Turcia a solicitat aderarea în 1987 și procesul este înghețat în prezent. Alte patru sunt acum țări candidate, dar UE a arătat o reticență extremă de a se extinde mai departe spre est. A permite Ucrainei să treacă peste ceilalți ar stârni mânie în Balcanii de Vest, unde mai multe  state așteaptă undă verde.

Dacă o națiune ar putea fi candidată pentru a începe discuțiile de aderare în UE, procedurile Comisiei Europene durează adesea până la  un an și opt luni.

Pentru a fi admiși, potențialii nou-veniți ar trebui, de asemenea, să absoarbă toate reglementările UE, de la principiile statului de drept la standardele comerciale – aproximativ 80.000 de pagini de reguli.

Și pentru a completa, orice candidat are nevoie de aprobarea unanimă a actualilor membri, permițând adesea unei singure națiuni să decidă asupra soartei întregului proces.

Discuția despre aderarea Ucrainei la UE ar putea, mai periculos, să devină o trambulină pentru eurosceptici, oferind o oportunitate perfectă pentru a dezbina și mai mult blocul comunitar.

În comparație, o trecere către aderarea la NATO, în special pentru Suedia și Finlanda, ar fi mai ușoară, deoarece cele două țări  au deja o cooperare foarte strânsă cu alianța militară. Totuși, un pas formal ar ridica cu siguranță protestul Moscovei și ar fi văzut ca un joc de putere geopolitic.