Pentru a atinge obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030 față de 1990, Uniunea Europeană vrea să propună o legislație pentru o „industrie cu emisii nete zero”.
Comisia Europeană va propune o legislație care să vizeze „zero emisii nete” de gaze cu efect de seră și, prin urmare, o neutralitate în ceea ce privește emisiile de dioxid de carbon, prin stimularea tehnologiilor ecologice, a anunțat marți, la Davos, președintele executivului european, Ursula von der Leyen.
Ambițiile Greean Deal
„Acest nou regulament (…) va stabili obiective clare pentru tehnologiile curate până în 2030. Scopul va fi de a concentra investițiile asupra proiectelor strategice de-a lungul lanțurilor de aprovizionare” și de a „simplifica și accelera procedurile de autorizare pentru noi situri de producție” pentru tehnologiile ecologice, a declarat ea într-un discurs rostit în cadrul Forumului Economic Mondial (WEF).
În cadrul ambițiosului său „Green Deal”, UE și-a stabilit obiectivul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030 față de 1990 și de a deveni neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2050.
Pentru a realiza acest lucru, „trebuie să creăm un mediu de reglementare care să permită o desfășurare rapidă și să genereze condiții favorabile pentru sectoarele-cheie (…) energia eoliană și solară, pompele de căldură, hidrogenul curat sau dispozitivele de stocare”, a susținut Ursula von der Leyen.
„În paralel, vom analiza modalitățile de accelerare a procedurilor pentru „proiectele europene de interes comun” privind tehnologiile curate, pentru a facilita finanțarea acestora și accesul micilor întreprinderi”, a adăugat ea, scrie France 24.
Potrivit șefului executivului comunitar, această nouă legislație – care va trebui să fie negociată între statele membre și Parlamentul European – „va urma modelul” textului deja propus de Comisie pentru a-și stimula producția de semiconductori.
Materiile prime critice
Bruxelles a prezentat în februarie un plan de 43 de miliarde de euro pentru industria semiconductorilor, menit să reducă dependența Europei de Asia și să acapareze 20% din piața mondială până în 2030.
Textul prevedea, în special, o relaxare a cadrului de reglementare privind ajutoarele publice pentru finanțarea cercetării celor mai inovatoare tehnologii și a liniilor pilot pentru a pregăti industrializarea acestora.
În sfârșit, „regulamentul pentru o industrie cu emisii nete zero va merge mână în mână cu un text privind materiile prime critice”, care vizează în special să asigure aprovizionarea UE cu pământuri rare și litiu, esențiale pentru electrificarea industriei și a infrastructurilor verzi (turbine eoliene, panouri solare….), a subliniat Ursula von der Leyen.
Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a dezvăluit în toamnă liniile generale ale acestui text, care ar trebui să intre în vigoare în 2023. Acesta ar trebui să urmărească, de exemplu, să se asigure că cel puțin 30% din cererea europeană de litiu rafinat provine din UE până în 2030 și că tratarea deșeurilor în UE recuperează cel puțin 20% din elementele de pământuri rare pe care le conțin.
Sant studii care arata ca poluarea cauzata de tehnologia verde este mai mare decat petrolul si gazul. Pentru ca sa creezi si sa scoti din functie tehnologia verde e nevoie de si mai multa energie, plus toxicitatea pentru mediu dupa ce este scoasa din uz este enorma. Bazata pe metale rare, este imposibil sa fie abundenta si la pret rezonabil.