Green agenda și planul de prăbușire a industriei globale

Prețul energiei din orice sursă convențională a explodat la nivel global. Departe de a fi un accident, mai degrabă putem vorbi despre un plan bine orchestrat de prăbușire a economiei mondiale la nivelul industriei, deja serios slăbită de efectele pandemiei Covid-19. În cazul în care factorii de decizie nu regândesc de urgență planurile și măsurile pregătite, UE și alte economii industriale se sinucid, din punct de vedere economic, și pare-se că o fac în mod intenționat.

Ceea ce vedem este un boom al prețurilor petrolului, cărbunelui și, în special, al gazelor naturale. Însă evenimentele din 2021 sunt diferite de șocurile energetice din anii ‘70 și asta fiindcă actuala criză se dezvoltă direct proporțional cu investițiile corporațiilor în „economia verde” (ESG). Or așa ceva presupune automat anularea unor investiții viitoare în petrol, gaze și cărbune.

În același timp, guvernele din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) îmbrățișează energia solară și eoliană, sisteme ineficiente și nesigure care nu vor face decât să asigure prăbușirea societății industriale prezente. Și asta într-un ritm alert.

UE, sinucidere economică

De câțiva ani s-a acceptat la nivel universal că asigurarea unui flux energetic puternic, fiabil, eficient și accesibil tuturor definește economia globală. Fără energie eficientă nu putem produce oțel, beton, materii prime miniere sau oricare dintre lucrurile care susțin economiile moderne.

Dar în ultimele luni, prețul cărbunelui s-a dublat. Prețul gazelor naturale a crescut cu aproape 500%! Petrolul se îndreaptă spre 90 de dolari pe baril. Mulți spun că ceea ce trăim este o consecință a planurilor puse la cale la Davos, acolo unde s-a bătut monedă pe Marea Resetare și „Green Agenda”.

Cu 20 de ani în urmă, Europa a pornit spre o schimbare majoră, căutând surse regenerabile, în principal energie solară și eoliană. Germania, inima industriei UE, conduce transformarea, ultimele sale centrale nucleare urmând a se închide în 2022, iar cele pe cărbune, și ele pe cale de dispariție.

Însă realitatea n-a ținut cont de planurile elitei conducătoare și a lovit din plin – energia verde se dovedește incapabilă să facă față penuriei majore de aprovizionare. Criza de azi a fost previzibilă.

Odată cu pandemia Covid-19 s-au gripat și alte sectoare ale economiei, turismul și industria. În context, consumul de gaze naturale din UE a scăzut enorm, iar cel mai mare furnizor, compania rusească Gazprom, în interesul obținerii unei piețe pe termen lung, și-a redus în mod corespunzător livrările, chiar dacă asta a însemnat să ajungă pe pierdere. O iarnă neobișnuit de blândă în 2020 a permis stocarea gazelor în UE până la un nivel maxim. Problema e că o iarnă lungă și severă, așa cum se anunță cea din 2021, a șters definitiv calculele „specialiștilor”.

Speculanții de pe Wall Street

În același timp, la Bruxelles s-a decis ca UE să adopte o agendă privind energia verde pentru următorii 55 de ani, astfel respingând în mod explicit gazele naturale ca opțiune pe termen lung. Sesizând beneficiile unor profituri uriașe din Green Agenda, investitorii financiari de pe Wall Street și de la Londra, în colaborare cu Forumul Economic de la Davos, au început să promoveze modelul de investiții ESG. Iar mutarea asta a determinat marile companii de petrol, gaze și cărbune să nu mai investească profitul în producția extinsă. Numai la nivelul anului 2020, cheltuielile la nivel global pentru petrol, gaze și cărbune au scăzut cu aproximativ 1 trilion de dolari!

Primele semne ale unei ierni teribile au aruncat în aer piața energetică, iar la nivelul întregii Europe s-a declanșat panica.

În câțiva ani, continuând cu această agendă sinucigașă, UE se va trezi într-un pustiu dezindustrializat. Problema este că energia verde nu va putea niciodată să ofere putere stabilă și fiabilă. Iar investițiile ESG, promovate pe la Davos, vor garanta doar că, pe măsură ce se avansează pe drumul ăsta, vor exista și mai puține gaze, și mai puțin cărbune, și mai puțină energie nucleară.