Gloria și dizgrația miliardarilor chinezi

Fostul șef al uriașului conglomerat financiar China Huarong, Lai Xiaomin, tocmai a fost condamnat la moarte, în timp ce miliardarul Jack Ma, fondatorul Alibaba, lipsește de două luni. Și nu sunt singurii care trag ponoasele pentru că au îndrăznit să se ridice în fața regimului comunist.

În regatul capitalismului “cu specific chinezesc ”, șefii mari au o singură libertate: “să se unească în jurul Partidului Comunist și să îmbunătățească promovarea unei dezvoltări sănătoase a economiei”, în termenii folosiți în septembrie  de președintele Xi Jinping. Pentru că nu a respectat această linie oficială, gloriosul miliardar Jack Ma , ridicat la cer de către regimul  comunist ca o vitrină a tehnologiei chinezești de înaltă tehnologie, a căzut în dizgrație în noiembrie. La fel ca o serie de alți magnați din ultimele luni care au îndrăznit să critice puterea sau să-și ia prea multe libertăți cu ea. Așadar, într-un moment în care toată lumea se întreabă unde a plecat Jack Ma, fostul boss de la China Huarong a fost condmnat la moarte marți, 5 ianuarie, pentru “corupție și bigamie”.  După ce a făcut o mărturisire televizată în urmă cu un an –mărturisiri obținute adesea sub tortură sau șantaj – a fost găsit vinovat că a primit mită  de peste 200 de milioane de euro. “Lai Xiaomin întruchipează soarta tragică a multor patroni și oameni de afaceri, membri ai Partidului Comunist Chinez(PCC), care au dreptul să facă tot ce vor, atâta timp cât servesc interesele regimului”, a declarat pentru presa franceză(sub protecția anonimatului) un profesor de economie de la prestigioasa Universitate Fudan din Shanghai.

Un exemplu pentru cei care încalcă linia partidului

Diferența între companiile private și cele publice este foarte mică în China, explică economistul din Shanghai. Asta se traduce prin faptul că patronii sunt  direct răspunzători în fața PCC, iar dacă îndrăznesc să pună la îndoială supravegherea și autoritatea partidului, “toporul cade”. Deja o poveste clasică în istoria politică sau economică chineză. În noiembrie anul trecut, Sun Dawu, în vârstă de 72 de ani, directorul unui puternic grup agroalimentar, a fost arestat împreună cu familia sa pentru că a criticat public autoritățile locale în fața focarului de gripă porcină africană. Afacerea sa a fost preluată de stat – de fapt  se desfășoară o vastă “campanie de rectificare”  care vizează preluarea controlului asupra sectorului privat profitabil – bănci, high-tech, producători, imobiliare – sub pretextul unor ample directive anticorupție lansate de câțiva ani de Xi Jinping. Fostul șef al gigantului chinez de asigurări Anbang, Wu Xiaohui (care a cumpărat prestigiosul hotel Waldorf Astoria din New York în 2014), a dispărut câteva luni în 2017 înainte de a fi condamnat în anul următor la zece ani de închisoare pentru “corupție”. Denumit “magnatul roșu” al afacerilor imobiliare, Ren Zhiqiang(fiul unui înalt oficial și fondator al PCC) a fost condamnat în 2019 la 18 ani de închisoare pentru „încălcarea disciplinei de partid”. Pedigree-ul său îl protejase de multă vreme, însă numeroasele sale critici îndreptate asupra lui Xi Jinping, pe care îndrăznea să-l numească „clovn” în martie anul trecut, i-au adus căderea definitivă. Există linii care nu trebuie încălcate, iar insolența sa a fost văzută ca o trădare de către PCC, care își va sărbători 100 de ani în iulie.